România şi Ungaria intră în clubul exclusivist al ţărilor europene cu un deficit bugetar şi o datorie publică sub limitele UE. Vor da guvernele drumul la cheltuieli?

„Este o veste bună pentru România deoarece sunt puţine ţări cu deficit bugetar mai mic de 3% din PIB. Astfel România nu mai are de făcut ajustări semnificative“, a explicat pentru Ziarul Financiar Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal. Potrivit CE, în afară de Bulgaria, Germania, Estonia, Luxemburg, Malta, Finlanda şi Suedia, toate ţările UE sunt sub procedură de deficit excesiv.

Malta ar putea părăsi acest club „select“ la doar şase luni de la intrare deoarece Comisia Europeană recomandă de­clanşarea procedurii în privinţa acestei ţări.

Procedura de deficit excesiv este declanşată atunci când statele înregistrează în deficit bugetar mai mare de 3% din PIB sau o datorie publică de peste 60% din PIB. Pentru a asigura respectarea limitelor, Comisia Europeană face recomandări specifice fiecărui stat. Dacă acestea nu sunt respectate, iar limitele sunt depăşite, CE poate hotărî sancţiuni precum îngheţarea fondurilor europene de dezvoltare.

Recomandările privind ridicarea procedurii de deficit excesiv, care pe lângă statele citate mai privesc Letonia şi Lituania, sunt făcute Consiliului ECOFIN, al miniştrilor de finanţe, care se va reuni pe 21 iunie pentru a decide dacă le dă curs sau nu.

 

Ridicarea procedurii securizează accesul la fondurile europene

În cazul României, decizia CE ar putea încuraja guvernul „să dea un pic drumul la deficit, dar sper să nu se întâmple aşa“, a spus analistul economic Dragoş Cabat.

CE arată că aici recesiunea peste aşteptări din 2009 a condus la un declin semnificativ al veniturilor Guvernului, care a împins deficitul bugetar la 9% din PIB, în pofida eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Deficitul a fost redus ulterior la 6,8% în 2010, 5,6% în 2011 şi 2,9% în 2012, nivel sub referinţa de 3% inclusă în tratat.

În Ungaria, ridicarea procedurii - lan­sată în 2004, anul aderării la UE - îi va da guvernului lui Orban mai multă flexibilitate pe termen scurt înaintea alegerilor din 2014, potrivit analistului Timothy Ash de la Standard Bank. Decizia ar asigura, de asemenea, accesul Ungarie la fondurile europene, o sursă majoră de investiţii publice pentru o economie care a scăzut cu 1,7% anul trecut. Aici, investiţiile private

s-au redus accentuat din cauza turbulenţelor globale şi, în parte, a politicilor neortodoxe ale guvernului considerate de UE, FMI şi BERD ca fiind neprietenoase cu afacerile, scrie The Wall Street Journal.

Orban a suprataxat sectoarele eco­no­mice dominate de companii străine pentru a majora veniturile bugetare, evitând astfel reduceri substanţiale de cheltuieli. Pre­mierul a sugerat, înaintea anunţării deciziei CE, că Ungaria este persecutată şi tratată discriminatoriu faţă de alte state din UE.

„Atacurile împotriva Ungariei şi faptul că unele state primesc concesii în problemele legate de deficit, iar Ungaria nu primeşte, fac să ne fie clar că trăim într-o Europă discriminatoare“, a spus Orban

într-un interviu radiodifuzat. În cazul Ungariei fondurile europene asigură 95% din finanţarea proiectelor de infrastructură, notează Bloomberg.

„La acest nivel, ieşirea în 2013 repre­zintă o victorie politică pentru premierul Orban, dar pentru politica fiscală nu face nicio diferenţă pe termen scurt“, a spus Raffaella Tenconi, economist la BoA.

Mai mult timp pentru ajustare bugetară

Comisia recomandă, de asemenea, extinderea cu un an a termenului de reducere a deficitului bugetar pentru Portugalia şi Olanda şi cu doi ani pentru Spania, Franţa, Polonia şi Slovenia.

Dacă Spania este un stat a cărui economie este puternic afectată de criză şi recesiune, Franţa se confruntă cu un deficit de competitivitate care-i frânează creşterea economică. Slovenia se confruntă cu o criză bancară din cauza creditelor toxice ale companiilor de construcţii, iar unii analişti apreciază că acest stat va cere asistenţă financiară externă.

Polonia este singura economie din UE care a evitat recesiunea în timpul şi după criza economică mondială, dar recesiunea şi criza datoriilor din zona euro au adus-o aproape de stagnare. Pentru Polonia fondurile europene de dezvoltare sunt o sursă vitală de creştere.

Sfaturile preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso pentru Europa

• Italia să nu abandoneze programul de austeritate chiar dacă ţara a fost scoasă de sub procedura de deficit excesiv;

• Germania ar trebui să majoreze salariile pentru a face exporturile celorlalte state din zona euro mai competitive;

• Statele ar trebui să monitorizeze „relaţia critică“ dintre creşterea salariilor şi productivitate. El sugerează că şomajul ar creşte dacă salariile ar fi majorate prea rapid;

• Toate statele membre trebuie să fie mai ambiţioase în implementarea reformelor economice pentru impulsionarea creşterii economice;

• Îmbunătăţirea pieţei unice a serviciilor şi modificarea reformelor de pe piaţa muncii. UE se confruntă cu un şomaj cronic în rândul tinerilor;

• Statele ar trebui să folosească timpul suplimentar pentru implementarea de reforme structurale.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2013