Istoria acordurilor României cu FMI: doar două guverne din ultimii 45 de ani au "scăpat" de acorduri de finanţare cu instituţia financiară internatională

Pentru a face faţă crizei România a de­venit unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană şi continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale, aflân­du-se pe locul al treilea ca vo­lum al in­vesti­ţiilor în por­tofoliul BERD.

• După 1990, România a semnat şapte acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însoţit de un împrumut, condiţionat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformă. Totodată, au existat două acorduri stand-by preventive.

• Până la începutul crizei financiare, un singur acord, cel din 2001, a fost cu greu dus până la capăt, după numeroase derogări şi întârzieri, fiind finalizat în luna octombrie a anului 2003. La începutul lunii iulie 2004 a fost încheiat un nou acord stand-by, preventiv de această dată. Programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.

• În primăvara anului 2009, România a convenit asupra unui pachet de finanţare externă de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD în sumă de 19,95 mld. euro, reprezentând cel mai mare credit extern din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de circa 13 mld. euro, printr-un acord stand-by pe doi ani.

• România a finalizat în iunie 2013, după o prelungire de trei luni, un acord preventiv cu FMI şi UE de 5 mld. euro, parafat în 2011.

• Franţuzoaica Christine Lagarde, 57 de ani, care conduce FMI din vara anului 2011, se află astăzi şi mâine la Bucureşti, discursul-cheie urmând să se concentreze pe identificarea unei noi paradigme de creştere economică pentru regiune. Este pentru a treia oară după 1990 când un şef al FMI vine la Bucureşti.

•