Investiţiile străine sunt lăsate de izbelişte. În primul semestru declinul a fost de 20%

Autor: Claudia Medrega 12.08.2013

Investiţiile străine au continuat să se prăbuşească în primul semestru, România nereuşind să devină atractivă în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, cu o creştere estimată a PIB de circa 2%.



La jumătatea anului, investiţiile străine directe (ISD) au înre­gis­trat un declin de 20% faţă de aceeaşi perioadă de anul tre­cut, ajungând la 666 mil. euro. În situaţia în care va continua acest trend, anul 2013 ar putea marca minimul ul­ti­mi­lor 11 ani pentru ISD, după ce în 2012 in­vestiţiile stră­ine au totalizat doar 1,6 mld. de euro.

Volumul ISD-urilor reflectă atât atrac­tivitatea mediului de afaceri auto­hton, cât şi percepţia investitorilor străini, evo­luţia economiei fiind unul dintre indi­catorii analizaţi.

Majoritatea prognozelor analiştilor indică un avans al economiei de aproxi­ma­tiv 2% pentru prima jumătate a anului, iar pentru întregul an 2013 analiştii locali şi-au îm­bunătăţit estimările privind creşterea eco­nomică spre 2 - 2,5%. Cifrele privind evo­luţia economiei în S1 vor fi anun­ţate mâine de către Institutul de Statistică.

România atrage în prezent investiţii străine directe sub nivelul altor ţări din Eu­ropa Centrală şi de Est şi cu mult sub propriul nivel din 2004 - 2008, iar acesta este un efect întârziat al recesiunii econo­mice, al turbulenţelor interne din anii pre­ce­denţi şi al orientării puternice a fluxurilor de capital pe relaţia cu zona euro aflată în recesiune, consideră Eugen Sinca, ana­listul-şef al BCR.

El consideră că România are nevoie în pre­zent de vizibilitatea internaţională pe care o pot oferi 3-4 proiecte economice mari, care să fie începute sau terminate în următoarele luni.

„Putem vorbi despre finalizarea unui tron­son de autostradă şi reducerea con­cretă a timpului şi a costului de transport pe o anumită porţiune, lansarea unor par­te­neriate publice-private de anvergură, fina­lizarea cu succes a câtorva privatizări din domeniul energetic până la finalul aces­tui an sau valorificarea potenţialului eco­nomic şi ştiinţific al a laserului ELI, des­pre care se vorbeşte prea puţin în prezent.“

După anul de graţie 2008, când inves­ti­ţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat patru ani de că­deri conti­nue. Deşi economia a revenit pe creş­tere în 2011, după doi ani de recesiune, in­vestitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.

Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară şi ter­gi­ver­sarea eficientizării şi restructurării secto­rului public şi-au spus cuvântul. Dar în­rău­tăţirea activităţii investiţionale în Ro­mânia este corelată şi cu amplificarea aver­siunii faţă de risc la nivel inter­naţional.

România are şi o agenţie responsabilă de investiţiile străine. Până anul trecut pa­tru şefi numiţi politic s-au perindat pe la con­ducerea Centrului de Promovare a Comerţului şi a Investiţiilor Străine. De Ştefan Imre, Gabriel-Bogdan Neidoni, Mihail Ovidiu Mihăilă şi Constantin- Matei Lăpădat nu a auzit nimeni din me­diul de business. În 2012, la conducerea aces­tui centru a fost numit Sorin Vasiles­cu, care lucra de mai mulţi ani în instituţie. Însă situaţia investiţiilor străine nu s-a îm­bu­nătăţit. Aceşti oameni, care s-au perin­dat câteva luni fiecare la conducerea insti­tu­ţiei care se ocupă de investiţiile străine, ar trebui, teoretic, să negocieze cu mari direc­tori de companii multinaţionale pen­tru a-i convinge să înceapă sau să continue investiţiile în România.

La valul precedent de investitori stră­ini, înainte de criză, elementele princi­pale de atracţie au fost cota unică şi procesul de con­­vergenţă la UE. Iar printre atuuri figu­rau piaţa de desfacere mare şi forţa de mun­că ieftină. România rămâne în conti­nua­re atractivă pentru investitorii care cau­tă forţă de muncă ieftină, însă pentru ur­mă­to­rii ani se impune creşterea competi­tivi­tăţii produselor şi serviciilor româneşti pen­tru a face faţă concurenţei internaţionale.

„Oportunităţile de care România poate profita la nivel internaţional sunt numeroase“, potrivit analistului-şef al BCR.

„Creşterea costurilor de producţie în China şi încetinirea economiei chineze la 7% de la rate de 10% în trecut, turbulenţele din nordul Africii care determină o scădere a numărului de turişti sau politicile anti-investitori străini ale mai multor ţări pot determina o reorientare geografică a unor proiecte de investiţii dacă noua ţară gazdă va oferi condiţii mai bune. Dacă vom reuşi să stabilizăm creşterea economică în jurul nivelului de 4% pe termen mediu şi vom evita acumularea de noi dezechilibre macroeconomice putem spune că avem ingredientele de succes pentru atragerea de investiţii străine directe“, a mai spus analistul-şef al BCR.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.08.2013.