De ce creşte şomajul cu toate că avem creştere economică

In 2013, cresterea economica este estimata a fi in jur de 2%, insa somajul a crescut de la 6,7% in decembrie 2012 la 7,6 % in iunie 2013, ceea ce ridica intrebarea de ce, daca avem crestere economica, nu exista o majorare a numarului de locuri de munca deci o scadere a somajului.

Opinia mea este ca aceasta crestere a  somajului in anul 2013 este determinata de structura cresterii economice din acest an. Explicatia este ca in acest an cresterea economica se bazeaza pe aportul peste asteptari al exportului net, pe partea de cerere, si pe agricultura, pe partea de oferta, componente ale PIB care au un impact scazut asupra formarii de noi locuri de munca.

Astfel, daca se scoate efectul agriculturii din cresterea economica se observa o decelerare a economiei fata de anul trecut, cu impact negativ asupra cererii de munca. In plus, numărul de companii intrate în insolvenţă în primele 5 luni ale anului 2013 a fost cu 9,5% mai mare faţă de primele 5 luni ale anului 2012, atingând un nou maxim istoric cu efect si asupra somajului. Mai mult, conform unui studiu Coface, rata insolvenţelor în România a atins în 2012 un nivel de 5,67%, faţă de 0,35% în Bulgaria, 0,04% în Polonia, 0,47% în Cehia, 0,1% în Slovacia şi 3,84% în Ungaria.

In schimb, investitiile care, in general, sunt asociate cu crearea de locuri de munca si scaderea somajului au un trend descrescator. Cheltuielile cu investitiile au scazut cu 11,1% în semestrul I, 2013 faţă de semestrul I, 2012 în standarde cash iar în standarde ESA95 au scăzut cu 29,9% în trimestrul IV. 2012, respectiv cu 32,8% în trimestrul I, 2013 faţă de aceleaşi perioade ale anilor anteriori (conform Consiliului Fiscal), având un aport scazut atat asupra creşterii economice cat si asupra crearii de locuri de munca.

De asemenea, investitiile straine directe atrase de Romania in primele cinci luni au totalizat 414 milioane de euro, in scadere cu 37% fata de perioada similara a anului anterior, ajungand la un minim al ultimilor ani cu impact si asupra somajului.

Pe de alta parte, trebuie discutata si "contributia" deciziei de majorare a salariului minim pe economie la cresterea somajului. In ultimii cinci ani salariul minim a fost marit de sase ori. In 2013 salariul minim s-a majorat in doua transe, de la 700 ron la 750 ron in februarie si la 800 in iulie. In acelasi timp, a crescut si rata somajului de la 7% in ianuarie la 7,6% in iunie. Exista opinii conform carora in 2013 cresterea salariului minim a condus la cresterea somajului, bazandu-se doar pe coincidenta cifrelor. Aceasta concluzie nu este insa sustinuta de realitatea economica. De ce?

In primul rand, pentru ca intre somaj si salariul minim exista o legatura slaba, asa cum arata si literatura de specialitate, si poate fi considerata nesemnificativa in situatia in care se inregistreaza o crestere redusa a salariului minim sau nivelul acestuia este redus. Toate cresterile salariului minim din ultimii ani au fost reduse (in medie in jur de 7% anual, in unii ani de-abia a acoperit inflatia sau nu a crescut deloc) iar nivelul acestuia in ianuarie 2013 este cel mai mic din UE, asa cum se observa si din graficul de mai jos.

Cresterea salariului minim este vazuta de unii analisti ca un soc administrat economiei similar cu cresterea unei taxe. Ce fel de soc poate fi insa o crestere anuala de cateva procente a salariului minim? Ar putea fi un soc, de exemplu, cresterea cu 90% a salariului minim pentru a ajunge aproape de media salariului minim din tarile est-europene.

In al doilea rand, din analiza dinamica a ratei somajului si a salariului minim prezentata in graficul urmator se observa ca, de cele mai multe ori, cresterea salariului minim nu a dus la cresterea ratei somajului ci, dimpotriva, sunt situatii in care aceasta crestere este asociata cu scaderea somajului. In anii 2009 si 2010, salariul minim nu s-a modificat iar rata somajului a avut un trend crescator pe seama politicilor de austeritate si a ajustarilor dure aplicate economiei. Cresterea salariului minim din ianuarie 2011 (de la 600 RON la 670 RON) este insotita de o scadere a ratei somajului in urmatoarele luni (de la 7,3% la 7,1%) iar evolutia ulterioara a acesteia se mentine intr-un interval de variatie foarte redus (7,1%-7,5%) pe tot anul 2011, cu tendinta usoara de scadere la sfarsitul anului. In ianuarie 2012, salariul minim creste (de la 670 RON la 700 RON) iar rata somajului scade foarte mult de la 7,4%, pana la 6,7% in decembrie 2012. Rata somajului incepe sa creasca din nou din decembrie 2012 pana in iunie 2013 dar trendul de crestere se formeaza inainte de majorarea salariului minim din februarie 2013 (de la 700 RON la 750) ceea ce inseamna ca alti factori au stat la cresterea somajului si nu majorarea salariului minim.

In al treilea rand, pentru ca rata somajului a fost si este influentata in mod semnificativ de alti factori economici decat salariul minim. Din punct de vedere teoretic, cererea de muncă (se exprimă prin numărul locurilor de muncă ce se creează în economie) depinde de ritmul si structura creşterii economice, de nivelul productivităţii muncii, de structura producţiei, de volumul investiţiilor, de amploarea fenomenului de restructurare economică si de conjunctura internaţională.

Nu in ultimul rand, cresterea salariului minim poate chiar reduce rata somajului in conditiile in care diferenta dintre salariul minim si ajutorul de somaj este mica, pentru ca-i incurajeaza pe cei care nu au un loc de munca sa-si caute activ un loc de munca. 

Nu trebuie uitat faptul ca toate aceste corelatii se fac intr-o perioada in care efectele crizei economice au fost si sunt majore si reprezinta principalul factor de influenta a somajului atat in tara noastra cat si in UE.

Corelatiile stabilite conjunctural, coincidentele intalnite pe termen scurt in evolutia unor indicatori, analizarea doar a unei franturi din intregul context, luarea in considerare a  variatiilor nesemnificative ale indicatorilor nu pot stabili legaturi de cauzalitate.