Ford a salvat uzina de la Craiova fabricând motoare pentru America de Nord şi Asia. O producţie de 200.000 de bucăţi vor aduce americanilor 1 milliard de euro

Autor: Bogdan Alecu 15.10.2013

Producţia de motoare a fabricii Ford de la Craiova accelerează la peste 1.000 de unităţi pe zi, susţinută de exporturile în afara Europei, în timp ce producţia de maşini este afectată de piaţa auto în scădere de pe Bătrânul Continent.



Producţia de motoare a fabricii Ford de la Craiova accelerează la peste 1.000 de unităţi pe zi, susţinută de exporturile în afara Europei, în timp ce producţia de maşini este afectată de piaţa auto în scădere de pe Bătrânul Continent.
 
Jumătate din cifra de afaceri a uzinei Ford de la Craiova va proveni în acest an din produc­ţia de motoare, cererea la nivel internaţional pentru motoare menţinând în activitate fabrica din Ro­mânia, în timp ce producţia de maşini este „ajustată“ prin opriri ale liniei de asamblare, aceasta fiind dependentă de piaţa europeană, modelul B-Max nefiind comercializat în Asia sau America.
 
„Producţia zilnică este de puţin peste 1.000 de motoare, în două schimburi. Avem o capacitate instalată de 350.000 de motoare, iar în acest an vom produce aproape 200.000 de motoare, faţă de 27.000 anul trecut“, a declarat Ian Pearson, şeful Secţiei de Producţie Motoare de la Ford Craiova.
 
În total, cele 200.000 de motoare produse la Craiova vor genera venituri de peste un miliard de euro, luând în calcul o valoare medie de 5.000 de euro pentru fiecare motor, potrivit estimărilor ZF. De asemenea, dacă Ford va atinge o producţie de 70.000 de maşini B-Max, acestea vor genera venituri de circa un miliard de euro, la un preţ mediu de 15.000 de euro pe maşină.
 
Grupul american a redus producţia de automobile la Craiova cu aproape 7.300 de unităţi în lunile septembrie şi octombrie, în valoare cumu­lată de aproape 110 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, având un impact direct asupra exporturilor ţării, în condiţiile în care producţia locală pleacă aproape integral la export. În total uzina auto de la Craiova a oprit producţia de maşini timp de 20 de zile, fiind direct afectaţi aproape 2.500 din cei 3.900 de salariaţi de pe platforma industrială a Ford.
 
Spre comparaţie, la Dacia, cel mai mare constructor de pe piaţa locală, s-au produs anul trecut aproape 254.000 de motoare, dintre care 222.700 de generaţie veche, cum sunt cele de 1,4 şi 1,6 litri, la care se adaugă cele aproape 31.000 din noul TCe de 0,9 litri şi 90 CP supraalimentat, echivalentul motorului EcoBoost de la Ford.
 
Luând în calcul o valoare medie de 3.500 de euro, Renault a produs la Mioveni anul trecut motoare în valoare de aproape 900 mil. euro, adică aproape o treime din businessul francezilor în România, în condiţiile în care anul trecut Dacia a avut o cifră de afaceri de 2,85 mld. euro.
 
„România este o destinaţie din ce în ce mai interesantă pentru deschi­de­rea de centre de cercetare în domenii tehno­logice de vârf, aşa cum de­mon­strează centrele deschise de Dacia-Renault sau Continental. Chiar dacă designul şi proiectarea anumitor com­ponente nu se fac în Ro­mâ­nia, se pot deschide aici fabrici de com­po­nente auto care să se ocupe de producţia efectivă. Este însă într-adevăr de dorit ca pe termen mai lung ţara noastră să se axeze din ce în ce mai mult pe dez­vol­tarea de înaltă tehno­logie, precum şi pe acti­vi­ta­tea de cer­cetare & dez­voltare şi design & proiectare, procese cu valoare adău­gată ridicată“, a spus Bog­dan Belciu, partener, servicii de con­sultanţă pentru management în cadrul PwC România.
 
Din cele aproape 200.000 de motoare produse de Ford la Craiova, aproape 70% reprezintă motorul EcoBoost de 1,5 litri şi 180 CP cu nume de cod Sigma, produs integral pentru export, acesta echipând auto­mobilele Ford Mon­deo produse în China şi Fusion din Mexic şi America de Nord, iar 30% reprezintă motorul EcoBoost de 1,0 litri în trei cilindri de 100, respectiv 125 CP, cu nume de cod Fox.
 
„Sigma este exportat inte­gral în Asia şi Ame­rica. De asemenea ex­por­tăm motorul Fox şi în Thailanda. Echipează Mondeo din China şi Fusion din Statele Unite. Anul viitor vom produce motorul de 1,5 litri şi pentru Mondeo din Europa. Există de asemenea un plan pentru a echipa 1,0 litri şi pe Mondeo, dar momentan nu se ştie dacă acesta va fi produs la Craiova sau la Koln“, a spus şeful secţiei de Motoare.
 
În vara acestui an Ford a demarat al doilea schimb de producţie pentru motorul de 1,0 litri şi la Koln, în Germania, acolo fiind produs atât în variantă supraalimentată, cât şi în variantă aspirată, fără turbină, pentru Fiesta.
 
„În aprilie aproape 90% din pro­ducţie erau Fox. Dar atunci abia lan­sam Sigma. Acum 70% din producţie reprezintă motorul de 1,5 litri şi 30% Fox. Motorul de 1,0 litri are procent mai mic deoarece există cerere mare pentru Sigma“, a spus Ian Pearson. În ceea ce priveşte cadenţa de anul viitor, el a subliniat că aceasta depinde de piaţa auto euro­peană de anul viitor.
 
În timp ce la Mioveni francezii produc direct o serie de com­po­nente de motoare, cum ar fi blocul motor, la Ford acestea sunt impor­tate de la fur­nizori din Bulgaria, Po­lonia, Germania sau Spania.
 
„Spre exemplu furnizorul capului de cilindru pentru motorul Sigma este în Germania, iar ei produc pentru motoarele Ford din Europa. Mergem pe furnizori comuni care produc com­po­nenta respectivă pentru mai multe motoare. Iar blocul motor şi cilindrii sunt produse separate de la furnizori separaţi. Spre exem­plu, la Fox avem com­po­nente atât din fon­tă, cât şi din alu­mi­niu, şi im­pli­cit nu pot pro­ve­ni din acelaşi loc. La Sigma avem şi blocul motor şi capul cilin­dru din aluminiu, în timp ce la Fox blo­cul motor este din fontă“, a spus Pearson.
 
În ciuda faptului că România are două mari uzine auto, unde în acest an se vor produce circa 400.000 de maşini, piaţa auto locală a pierdut în ultimii cinci ani aproape 80% din vânzări, clienţii români orientându-se în special spre maşini la mâna a doua importate din Vest, piaţă care va ajunge în acest an la 200.000 de maşini, faţă de 60.000 la cât este estimat volumul vânzărilor de auto­turisme noi.
 
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.10.2013