Promisiunile de bună purtare făcute de guvernul FMI: CAS redus condiţionat şi multă rigoare bugetară

Guvernul se mai angajează să  crească salariile în sectorul bugetar, doar dacă are încasări în plus, dar şi să analizeze situaţia contribuţiilor obligatorii la pensiile private sugerând reducerea cotei pentru micşorarea deficitului bugetului de pensii.

În privinţa sectorului public, acesta va continua să se ajusteze prin neînlocuirea anga­jaţilor care ies din sistem în urma concedierii, demisiei sau pensionării şi prin identificarea suprapunerilor de atribuţii ale angajaţilor.

Măsurile sunt cuprinse în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, publicată ieri de Mediafax.

În documentul amintit guvernul face referire la promisiunea sa de a reduce din vara viitoare CAS cu cinci puncte procentuale, dar intervine cu o precizare esenţială.

„Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare. Acest lucru înseamnă, practic, că guvernul se gândeşte la eliminarea unor nişe fiscale cum ar fi cele privind PFA sau drepturile de autor.“ Ministrul fi­nan­ţelor Daniel Chiţoiu a negat însă aseară că ar urma să revadă fiscalitatea pe drepturile de autor şi PFA.

Guvernul arată, în documentul citat, că cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma să crească cu 1 miliard lei începând de anul viitor, dar jumătate din această sumă va fi distribuită în al doilea semestru şi depinde de evoluţia veniturilor la buget în raport cu aşteptările. Ţinta de deficit bugetar asumată de guvern faţă de instituţiile financiare internaţionale pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, pe baza unei creşteri economice de 2,2% previzionată pentru 2014.

Fără legea falimentului personal

Alt angajament de impact pe care guvenul şi l-a luat este că va insista pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi „subminată“ disciplina de plată a ratelor la credite.

„Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiară, vom lua toate măsurile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative, precum legea insolvenţei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit.“

FMI se opune legii falimentului personal, dar poziţia sa este oarecum bizară, atât timp cât instituţia internaţională chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiară, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Se reduce contribuţia obligatorie la pensiile private?

Guvernul a transmis FMI în scrisoaroarea de intenţie că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.

Guvernul a mai promis Fondului Monetar Internaţional că va găsi soluţii alternative dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.

„Dacă noua structură instituţională a acestei instanţe specializate nu va avea succes în evitarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părţile implicate, precum şi cu FMI şi CE, pentru a găsi soluţii alternative“, se arată în scrisoarea de intenţie.

Guvernul a asigurat Fondul Monetar Internaţional că până la finele lunii decembrie va înainta Parlamentului un nou proiect care să reglementeze procedura insolvenţei, cu prevederi mai clare care să sprijine salvarea din timp a afacerilor viabile şi să asigure „ieşirea rapidă“ a firmelor neviabile.

Guvernul asigură că noul text va fi elaborat în consultare cu staff-ul FMI şi se va baza pe recomandările acestora, cel puţin în ceea ce priveşte procedurile premergătoare insolvenţei, votul creditorilor, finanţările prioritare, rangul creanţelor şi cerinţele de notificare.

Veştile pentru CFR Marfă. Compania va fi restructurată agresiv

Guvernul şi FMI au decis să restructureze CFR Marfă „agresiv“, prin reducerea costurilor de personal, vânzarea vagoanelor învechite ca fier vechi şi oprirea de livrări către clienţii care au acumulat datorii faţă de companie.

Pentru CFR Marfă a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană în această lună.

„În pofida eforturilor noastre, privatizarea CFR Marfă nu a fost finalizată înainte de expirarea termenului stabilit în hotărârea de guvern, iar compania continuă să acumuleze arierate, suferind şi o pierdere din exploatare în primele nouă luni ale anului. Pentru a asigura viabilitatea CFR Marfă, intenţionăm să re­struc­turăm agresiv compania şi să continuăm procesul de privatizare“, se arată în documentul obţinut de Mediafax.

Taxele locale pentru persoane fizice, urcate cât vor primarii

Guvernul s-a mai angajat în faţa Fondului Monetar FMI că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice va putea fi majorat „la latitudinea“ autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.

„Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităţilor locale“, este asigurarea transmisă de guvern că­tre FMI.

Săptămâna trecută, agenţia Mediafax a prezentat un proiect de modificare a Codului fiscal elaborat la nivelul guvernului, care stabileşte că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.

Modificarea va fi argumentată prin „dificultăţile financiare“ ale autori­tă­ţilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri. În prezent, autorităţile admi­nis­traţiei publice locale pot stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale faţă de nivelurile aprobate de guvern doar până la 20%, limită-maximă calculată fără discriminare atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice.

Guvernul va modifica însă Codul fiscal şi va introduce o nouă prevedere, prin care acest plafon maxim, de 20%, până la care pot fi majorate suplimentar impozitele şi taxele locale, va fi menţinut doar pentru firme.

Bugetele companiilor vor fi gata în maximum o lună de la adoptarea legii bugetului

Guvernul s-a angajat faţă de FMI că bugetele companiilor de stat pentru anul viitor vor fi înaintate Ministerului Finanţelor în cel mult o lună de la aprobarea bugetului de stat, pentru principalele companii feroviare, cu dificultăţi financiare, bugetele urmând să fie prezentate mai devreme.

De cele mai multe ori, bugetele tuturor companiilor de stat sunt înaintate ministerului şi aprobate de guvern chiar şi în vara anului respectiv.

Angajamentul de aprobare mai rapidă a acestor bugete a fost însă introdus acum în scrisoarea convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional în această lună.

Principalele angajamente ale Bucureştiului

• Bugetul nu va fi afectat de scăderea CAS pentru că vor fi măsuri de compensare, axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA.

• Creşterea salariilor din sectorul public va fi condiţionată parţial de evoluţia încasărilor

• Guvernul va împiedica adoptarea legislaţiei privind falimentul personal şi alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor.

• Guvernul va face o analiză a pensiilor private; este posibilă reducerea cotelor.

• Guvernul ia măsuri dacă instanţa pe clauze abuzive nu evită riscurile pentru stabilitatea financiară.

• Ajustarea sectorului public va continua.

• Restructurare agresivă la CFR - tăieri cost personal, vânzări la fier vechi, închirierea sau închiderea a 1.600 km de cale ferată.

• Nou Cod al insolvenţei pentru eliminarea rapidă a firmelor neviabile, până în 2014.

• Bugetele companiilor de stat vor fi gata în maximum o lună de la aprobarea bugetului de stat.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2013