Clasa de business: Ziarul Financiar să rămână în continuare leul de pază al economiei

Autor: Iulian Anghel 18.11.2013

Ziarul Financiar a sărbătorit ieri 15 ani de la lansarea pe piaţă printr-un eveniment la Bursa de Valori, unde a dat startul şedinţei de tranzacţionare, şi prin dezbaterea „România 1998-2013-2028“ de la sediul Băncii Naţionale.

Un nivel al veniturilor de 75% din PIB-ul mediu al UE peste 15 ani şi un PIB per capita de 10.000 de euro în 2018 faţă de 7.000 în prezent, o completă lipsă de complexe a naţiunii şi un sector economic privat cu adevărat eficient.

Dacă eliminăm accentele de pesimism aproape inevitabile în faţa acestei crize care pare că nu mai are sfârşit, aşa ar trebui să arate România în următorul deceniu şi jumătate, adică 15 ani.

În 15 ani, pentru că ieri ZF a împlinit 15 ani, ocazie cu care a organizat la sediul BNR seminarul „15 ani de la lansarea Ziarului Financiar: România 1998, 2013, 2028”, la care au participat peste 200 de invitaţi din lumea businessului. Ziarul Financiar a mai aniversat ieri lansarea sa pe 16 noiembrie 1998 prin startul şedinţei de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti.

„Felicit Ziarul Financiar pentru aceşti 15 ani, participanţi la piaţa financiară, şi sper că se vor dezvolta pe viitor şi vor avea cititori, pentru că sunt oameni pentru care ZF e un element important de referinţă“, a spus directorul general al BVB Ludwik Sobolewski, unde au mai vorbit despre ce înseamnă astăzi ZF pentru comunitatea de business preşedintele bursei, Lucian Anghel, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Dan Radu Ruşanu şi preşedintele Asociaţiei Brokerilor, Dan Paul.

La BNR, invitaţii au vorbit despre cum va arăta România în 15 ani pornind de la datele din ultimii 15 ani.

Pentru România vor urma ani lungi de creştere economică, vor fi 10 – 12 ani de creştere, a opinat în cadrul seminarului Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank, aflat în tabăra optimiştilor.

Creştere va exista, dar România nu se va întâlni cu creşterile economice din trecut de 6-7%, spune Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară: „Potenţialul s-a înjumătăţit în Europa. În România s-a înjumătăţit de la 5% la 2,5%, dacă nu sunt luate măsuri prin care să fie puse resursele la lucru. Putem merge spre un potenţial de aproape 4%, dar cu eforturi mari, în sensul rezolvării deficienţelor din sistem“.

Or, problema majoră care apasă crunt este tocmai aceasta. O creştere de 2% îi este insuficientă României, având în vedere decalajul major care o desparte de ţările din vestul Europei. Ca să ajungă la o convergenţă de 75% din media UE peste 15 ani (49% la acest moment), România trebuie să aibă creşteri economice de cel puţin 4% pe an, crede Dăianu.

România trebuie să-şi propună să atingă acest nivel de convergenţă reală, a spus şi Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank, care a remarcat că în România reformele nu sunt, la 24 de ani de la revoluţie, încă finalizate.

Aflat în tabăra optimiştilor moderaţi, Negriţoiu, care cunoaşte mecanismele statului pentru că a lucrat în palatele puterii cum singur spune, afirmă răspicat: „Nu cred că România va avea pe viitor un plan de dezvoltare. Un stat care este slab a fost slab şi acum 15 ani.“

Sistemul privat românesc mai are nevoie de încă 10-20 de ani pentru a deveni performant şi eficient, consideră analistul financiar Ilie Şerbănescu, pentru că de acum trebuie să trăiască pe speze proprii.

„Că acceptăm sau nu, că e bine sau nu, asta e situaţia. Vreau să atrag atenţia că din acest transfer uriaş, 80% au fost cu mijloace ilegale. 20% au fost privatizări. Grosul a fost prin suprafacturare când statul a fost achizitor şi subfacturare când statul a fost vânzător. Restul a fost evaziune fiscală. Sistemul privat din România nu are cum să fie performant şi eficient. Îi mai trebuie 10-20 de ani ca să devină aşa“, a declarat Ilie Şerbănescu.

Mai optimişti decât oamenii de afaceri români şi analiştii români s-au arătat a fi ieri expaţii. România are potential de dezvoltare în primul rând datorită oamenilor, a spus Jean François Fallacher, CEO al Orange România, în vreme ce Tomas Spurny, preşedinte executiv al BCR, spune că România are una dintre cele mai mici rate de datorie raportat la PIB. „Ar trebui să fiţi mândri“, a spus el.

Vasile Iuga, manager de ţară la PwC, a spus că Ziarul Financiar nu este doar o înşiruire de statistici, ci face parte din „conştiinţa comunităţii de afaceri“. „Despre presă se spune că este câinele de pază al unei naţiuni. Ziarului Financiar i-aş ura să continue să fie leul de pază al economiei româneşti.“

Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR

Este remarcabil cât de bine se regăsesc realităţile acelei perioade (1998, lansarea ZF) în ziua de azi şi cât de bine ZF a reflectat evoluţia acestei realităţi în cei 15 ani. Suntem bucuroşi să fim astăzi alături de ZF, să vă transmitem felicitări şi urări de bine în numele consiliului BNR, cu mulţumirile că ne sunteţi parteneri în acest program de educare financiar-bancară.
Fără îndoială, urmează un nou ciclu de creştere, întotdeauna urmează o nouă cifră de creştere, chiar dacă de fiecare dată în criză uităm acest lucru. Trecutul, însă, ne spune câteva lucruri despre cum se termină crizele.
Eu văd economia românească, şi în mod specific industria şi serviciile, ca având capacitatea de a ne relansa şi a ne scoate din criză.
Dacă vrem o recuperare rapidă a decalajelor, avem nevoie şi de capital străin. Asta nu înseamnă că trebuie să uităm de consolidarea capitalului românesc.
România nu e o ţară semnificativ îndatorată în Europa. Datoria va fi mai mică în următorii ani. Datoria privată nu e nici ea spectaculoasă şi arată tendinţe de scădere, nu de creştere. Mă aştept să intrăm într-un nou ciclu de creştere economică.

Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte Autoritatea de Supraveghere Financiară

Ratele de creştere din ultimele două decenii nu mai pot fi reproduse pe viitorul prefigurat. Nu mai trebuie să revenim la rate de creştere de 6-7%, e nesustenabil.
Eu nu mai cred în revenire de 5-6%, numai dacă găsim resurse extraordinare pe care să le exploatăm local. Eu cred că potenţialul nostru în momentul de faţă este în jur de 2%, dar se poate deteriora. Putem merge spre un potenţial de aproape 4%, dar cu eforturi mari, în sensul rezolvării deficienţelor din sistem.
Industria financiară, cu componentă bancară, se află în altă situaţie. Procesul de dezintermediere va dura ani de zile, ceea ce afectează afacerile mari şi mici. Toate aceste ridică întrebări la care răspunsurile nu sunt simple.
La noi va creşte protecţionismul în pofida logicii pieţei unice. Europa trece prin cel mai dificil moment în perioada postbelică, şi nu s-a terminat.

Jean-François Fallacher, CEO Orange

Nu toţi cei din România sunt conştienţi de punctele tari şi de realizările locale. În primul rând sunt oamenii. Sentimentul meu este că sunt oameni extraordinari, dispuşi să muncească, iar nivelul salariilor face ţara foarte atractivă, plus că există o voinţă extraordinară de progres. E un punct foarte bun pe care ar trebui să se marşeze.
Alt element este peisajul, mai ales în zonele rurale, e un potenţial turistic incredibil în această ţară.
Un alt element este stabilitatea. Noi, mediul de business, investim, dar vrem să investim mai mult şi avem nevoie de stabilitate. E una dintre condiţiile necesare. Mesajul meu este unul de speranţă, că viitorul, anul 2028, poate fi foarte bun, dar depinde de oameni să elibereze acest potenţial.
Există şi probleme: deficitul de infrastructură, imaginea României care a avut de suferit, însă există atât de multe bijuterii în această ţară. Depinde de noi să descoperim acest potenţial.

Ilie Şerbănescu, analist financiar

În aceşti 15 ani s-a întâmplat un transfer uriaş de la stat către sectorul privat. Că acceptăm sau nu, că e bine sau nu, asta e situaţia. Vreau să atrag atenţia că din acest transfer uriaş, 80% a fost cu mijloace ilegale, iar 20% au fost privatizări. Grosul a fost prin suprafacturare când statul a fost achizitor şi subfacturare când statul a fost vânzător. Restul a fost evaziune fiscală.
Nu ne este mai bine, pentru că România tot subdezvoltată a rămas şi tot codaşa Europei. Oricât ne-am dezvolta, tot la coadă suntem. Tot bătaia de joc a Europei. Asta să fie foarte clar. De ce? Faptul că trecerea de la stat la privat s-a făcut pe bază ilegale are altă semnificaţie pentru viitor. Sistemul privat din România nu are cum să fie performant şi eficient. Îi mai trebuie 10-20 de ani ca să devină aşa.
România a devenit în aceşti 15 ani o colonie, o colonie a unui stăpân colectiv, nu unic. Stăpânul unic s-ar fi comportat cum se comportă faţă de o proprietate a lui. Aşa, fiecare taie din bucata asta cât poate şi nimeni nu dă peste mână celorlalţi.

Mişu Negriţoiu, chairman ING Bank

Ziarul Financiar nu e numai un ziar, e o instituţie. El contribuie la formarea instituţiilor private şi în această perioadă, în primii ani din ‘90 am fost printre primii care s-au ocupat de instituţiile străine în cadru legislativ.
Eu cred că economia României azi, subdezvoltată prin structură, are nişte instituţii foarte puternice. În 15 ani am trecut printr-un proces de destructurare a economiei, de la un model ineficient la o economie care să funcţioneze pe alte baze, pe instituţii, pe reguli.
Un stat care e slab acum a fost slab şi în trecut. Vecinii noştri au rezolvat problema asta, noi am lungit-o. Pe viitor nu cred că România va avea un plan de dezvoltare, dar se va dezvolta cu siguranţă.
Românii care sunt afară sunt viitorul pool antreprenorial în România.
Eu cred că românii şi instituţiile private au făcut mai multe pentru România decât au făcut guvernele. Ani de zile am avut un şomaj scăzut pentru că românii şi-au găsit de lucru.
Eu nu mă simt nici subdezvoltat, nici marginal, nici batjocorit. Eu cred că românii nu mai au complexe şi se simt egali cu ceilalţi. Cred că suntem acum la acelaşi nivel cu cetăţenii internaţionali. Mă uit la partea pozitivă.

Dan Şucu, fondatorul grupului Mobexpert

Şi eu mă număr printre cei care îşi încep ziua cu Ziarul Financiar.
Şi în retail suntem condamnaţi la optimism. Ca preşedinte al Asociaţiei Marilor Retaileri ştiu că nu avem altă soluţie decât să fim optimişti.
Trebuie să convingem statul român că este complet anormal să impozitezi într-o asemenea măsură consumul pentru a susţine lucruri nesustenabile.
Există o competiţie reală şi industria nostră este un exemplu destul de clar, dar sunt industrii fără prea multă competiţie. Din punctul nostru de vedere, în zona bancară competiţia este minimală.
Pentru Mobexpert bugetul este construit pe o creştere anuală de 3-4%, ceea ce ne duce la un avans de 30% până în 2018. Creşterea nu cred că va veni dintr-o explozie a consumului, ci dintr-o luptă cu competitorii noştri pentru a obţine cotă de piaţă.

Sergiu Oprescu, preşedinte Alpha Bank

Mă aştept să avem o serie de creşteri economice în următorii ani.
Se reaprinde şi un motor al intermedierii financiare, iar pe segmentul pieţei de capital impactul s-ar putea să fie mult mai mare decât ne aşteptăm. Cred că vom asista şi la o angrenare a sistemului privat în acest efort general.
Cred că România se îndreaptă spre o dezvoltare a manufacturii, a producţiei în general, spre deosebire de o dezvoltare a intermediarilor, cum am avut până în prezent.
Segmentul reprezentat de managementul profesionist va deveni din ce în ce mai important. Suntem într-o zonă în care antreprenorii vor avea nevoie de management privat profesionist pentru a face faţă unei concurenţe crescute.
Cred că există competitivitate în clipa de faţă în sistemul bancar, există şi competitivitate, şi competiţie.

Tomas Spurny, preşedinte executiv BCR

Sunt norocos că locuiesc în România, care îmi pare un loc fantastic cu un viitor strălucit şi pentru că Europa Centrală e singura speranţă a Europei să iasă din criză. România are una dintre cele mai mici rate de datorie raportat la PIB. Ar trebui să fiţi mândri. A duce deficitul de datorie publică de la 7% la 3% e o performanţă, care a fost foarte dureroasă.
S-au stabilizat finanţele publice, moneda e stabilă, în mod remarcabil, iar banca centrală a făcut imposibilul, şi anume că nivelul de capitalizare a băncilor e dublu faţă de nevoile băncilor.
Când mă gândesc la 2028 mă gândesc că e necesar să ne întrebăm unde vrem să fim. Dacă aş fi politician în România aş spune că e nevoie să îndatorăm ţara la 60% din PIB cât mai curând posibil, cu condiţia să folosim aceşti bani pentru infrastructură.
România se poate finanţa, nu numai din fonduri europene, dar trebuie să se împrumute cât mai sunt bani disponibili, iar guvernul ar trebui să aibă ca obiectiv să construiască infrastructură cu orice cost, cât mai repede cu putinţă.
România nu concurează cu Republica Cehă, pentru că a câştigat deja acea bătălie. Republica Cehă a devenit foarte scumpă şi este foarte greu să faci afaceri. România oferă cele mai bune afaceri în rândul ţărilor din sudul Europei.

Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică, Academia Română

Realitatea depăşeşte cu mult ceea ce ne putem imagina. În economie suntem condamnaţi la optimism. Pesimismul deja este absurd. O primă dovadă e că lunile trecute am încercat un model de estimare a coeficientului de capital, am creat un model original, dar e bazat pe teoria clasică şi neo-clasică din economie. Am încercat să aplic pe ţările din UE. Paradoxal, acest model funcţionează doar în perioadele de creştere economică. Am găsit creştere continuă în perioada 2000-2007 cu excepţia Maltei. În aceste condiţii am estimat perfect toţi indicatorii. În perioadele de scădere economică, teoria economică colapsează.
Nu mă simt nici eu deloc complexat sau marginalizat în niciun fel în UE.
Economia românească trebuie să crească peste media europeană. Trebuie să fie peste 3% dinamica PIB-ului potenţial.

Adrian Mihai, acţionar al Fan Courier

În ultimii 15 ani am avut un decalaj enorm de acoperit faţă de Uniunea Europeană, din toate punctele de vedere. Eu cred că am reuşit să reducem din el. Mai avem mult de recuperat, dar cred că ar trebui ca fiecare să încercăm să ne facem treaba acolo unde suntem, şi dacă fiecare şi-ar face treaba, România ar deveni din codaşă fruntaşă în Europa.
Lucrurile ar sta altfel. Vrem ca ZF să continue să educe.

Dan Bulucea, country manager Google România

Dincolo de ce se întamplă în România, în ciuda tuturor obstacolelor, România cumva se mişcă înainte. Dar optimismul vine mai degrabă din percepţia pe care o are România. Este una deosebit de favorabilă. Avem multe atuuri. Ar trebui să ne jucăm puţin pe atuurile noastre. Ar trebui să ne focalizăm pe ce ştim să facem foarte bine.
Dacă nu continuăm să investim în tineri, vom pierde şi ultimele atuuri. România s-a situat pe locul 2 ca total de studenţi care au participat la competiţii internaţionale.
Comparând ce ne diferenţiază de alte pieţe emergente, mereu a fost vorba de calitatea educaţiei în regiune. În America Latină, în Asia, problemele erau altele. Şcoala românească e extrem de valoroasă.
Ceea ce este valoros nu este modul cum distribuim informaţia, ci conţinutul şi de aceea vă urez să continuaţi la fel.

Vasile Iuga, country manager partner PwC România

Avem tendinţa să subestimăm progresele enorme făcute în ultimii 23 de ani. Democraţia, chiar dacă uneori pare mai năbădăioasă, e o democraţie vibrantă. Suntem membri ai UE, membri ai NATO şi suntem perfect ancoraţi în occident. Pilonul strategic e bine stabilit, dar pilonii solidităţii instituţionale sunt în continuare slăbiţi.
România este pe o poziţie geografică foarte interesantă. E o piaţă mare, este înzestrată cu resurse naturale şi energetice, avem stabilitate macro, forţă de muncă în regulă şi avem atitudine pozitivă ca popor faţă de mediu. Românii performează în business, inclusiv în multinaţionale. Important e cum să punem potenţialul în valoare.
O modalitate este să lăsăm piaţa şi viaţa să lucreze. Să fim proactivi în a face politici care să ne permită să creştem ritmul de dezvoltare. 2% e insuficient pentru a recupera decalajele. Trebuie să aspirăm la 4%, şi putem, dar important este ce trebuie să facem. Viitorul este cel pe care ni-l construim noi.
Încrederea lipseşte în România, iar dezbaterea din spaţiul public este la un nivel extrem de scăzut. Trebuie continuate reformele structurale, trebuie modernizat cadrul legislativ.

Theodor Alexandrescu, preşedintele Metropolitan Life

Firmele de asigurări sunt un barometru foarte bun, mai ales cele de asigurări de viaţă, pentru că sunt investiţii pe termen lung. Sunt un foarte bun barometru pentru încrederea în viitor. România are cea mai mică penetrare a asigurărilor de viaţă din PIB, ceea ce însemană că avem potenţial foarte mare, dar a existat o discrepanţă foarte mare faţă de celelalte ţări din Comunitatea Europeană.
Noi discutăm tot timpul că concesionăm, că ne vindem ţara, dar valoarea adăugată ar trebui impusă de autorităţi pentru a îmbunătăţi nivelul de trai în România.

La acest material au contribuit Mădălina Misăilă şi Andrei Cîrchelan; Fotografii: Silviu Matei, Andreea Alexandru

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.11.2013