Impozitul pe construcţii. Închidem ţara şi plecăm?

Autor: Gabriel Biris 22.11.2013

Cine mă cunoaşte ştie că sunt de un optimism incurabil. Ştie, de asemenea, că niciodată nu mi-a trecut prin cap să plec din ţara mea. Când ceva nu mi-a convenit, am ieşit public şi am criticat constructiv, în speranţa că aşa o să determin schimbarea pe care cu toţii, cred, ne-o dorim. Acum, însă, încep să mă întreb dacă mai avem vreo şansă sau dacă nu cumva ţara mea a trecut de “the point of no return”…

Gândul acesta negru mi-a venit citind ultimul capitol din OUG 102/2013, publicată zilele trecute, cel prin care s-a introdus impozitul pe construcţii. Am auzit cu toţii că de la anul se vor impozita stâlpii, platformele betonate, piscinele, eolienele şi alte construcţii “speciale”. Nu este numai atât, din păcate! Să vedem, însă, despre ce vorbim.

Cine plăteşte? Toate persoanele juridice române sau străine care deţin construcţii în România, mai puţin instituţiile publice, institutele naţionale de cercetare şi ONG-urile. Deci, plătesc impozitul toate societăţile comerciale, de stat sau private, regiile autonome şi companiile naţionale.

La ce se plăteşte impozitul? La toate construcţiile din grupa 1 a Catalogului mijloacelor fixe aflate în patrimoniul (atenţie, nu în proprietatea!

Deci se includ aici construcţiile aflate în proprietate, luate în leasing, concesiune sau aflate în administrare…) persoanelor juridice menţionate anterior, mai puţin clădirile pentru care se datorează impozitul pe clădiri şi teraselor agricole, pomicole şi viticole. Rămân deci în baza impozabilă: construcţiile speciale de tipul celor menţionate mai sus, dar şi toată reţeaua naţională de drumuri şi autostrăzi, reţeaua de cale ferată, inclusiv liniile de tramvai, barajele hidrocentralelor, termocentralele, toate tunelele, inclusiv metroul din Bucureşti, toate canalele de irigaţii şi amenajările hidrotehnice, practic tot ce nu mişcă şi nu este teren liber de construcţii!

Cât va fi impozitul? Impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor din patrimoniu (atenţie, valoarea trebuie reevaluată conform legii, pentru a reflecta valoarea corectă a patrimoniului).

Cât se va colecta? În buget au fost luate în considerare venituri suplimentare de 500 milioane de lei (deşi estimarea iniţială a fost de 2 miliarde, dar cei de la FMI nu au acceptat mai mult de atât, datorită slabei capacităţi de colectare).

Ce înteleg eu din asta? Că cei de la Finanţe nici măcar nu înţeleg ce anume au reglementat! Oamenii aceştia nu înteleg ce înseamnă “patrimoniu”, nu înţeleg diferenţa dintre “patrimoniu” şi “proprietate”. Dacă ar înţelege, ar şti că 500 de milioane de lei ar trebui să plătească doar CNADR şi doar pentru autostrăzile aflate în administrare. Suma probabil că s-ar cvintupla luând în considerare şi drumurile naţionale!!! Asta ca să ne referim doar la un tip de “construcţii”… Adăugăm şi calea ferată, barajele hidrocentralelor (cât costă nu ştiu nici ei, că doar nu au mai construit nimic de 25 de ani!), canalele de irigaţii, staţiile de pompare, iazurile, etc., etc. şi probabil că suma corectă nu este nici 500 de milioane, nici 2 miliarde de lei, ci mai degrabă se apropie de 50 de miliarde de lei.

Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?
Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. 

Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!