Investitorii de pe bursă s-au grăbit să prindă lunile de iarnă, care statistic sunt cele mai bune din an
Statisticile de la bursa de la Bucureşti arată că decembrie, ianuarie şi februarie sunt lunile care au adus din 1998 şi până în prezent printre cele mai mari câştiguri lunare, în medie de 2,2%, 7,6% şi 1,7%, care echivalează cu câştigurile medii generate de bursă într-un an întreg.
Singurii ani în care piaţa a scăzut în perioada decembrie – ianuarie au fost 2008 şi 2009, când economia mondială a traversat una dintre cele mai puternice crize din ultimul secol.
În ultimii trei ani, câştigul mediu din ianuarie s-a cifrat la 8,9%, iar cel din perioada decembrie - februarie a fost de 19,2%, adică de circa patru ori mai mare decât dobânda anuală plătită de bănci la depozite.
Majoritatea brokerilor şi analiştilor din piaţă sunt de părere că tradiţia creşterilor din lunile de iarnă se va repeta şi în acest an dat fiind faptul că ştirile negative sunt foarte puţine, iar contextul extern se menţine favorabil.
„Mă aştept la creşteri pe final de an şi la începutul anului viitor. Efectul ianuarie se manifestă şi pe pieţele dezvoltate ca urmare a faptului că la început de an există un apetit mai mare pentru investiţii şi mai mic pentru dezinvestiţii, iar piaţa este dominată de cumpărători. Raportat la situaţia actuală, contextul extern ne ajută pentru că bursele internaţionale sunt la maxime, iar din punct de vedere economic România are o performanţă ok, cea mai mare creştere din regiune, iar ştirile negative cam lipsesc. Tendinţa din ultimul an de scădere a dobânzilor face ca bursa să fie o alternativă interesantă şi interesul faţă de bursă este în creştere. Totodată ne apropiem de perioada dividendelor, iar investitorii fac bilanţul anului 2013 şi sunt atraşi de randamentele pe care le pot obţinute pe termen scurt“, spune Alin Brendea, directorul general adjunct al firmei de brokeraj Prime Transaction.
Anul acesta aprecierile bursei au început mai devreme, motorul creşterilor reprezentându-l declaraţiile oficialilor ASF cu privire la înaintarea către Parlament a unui proiect de majorare a pragului maxim de deţinere la SIF-uri şi BVB, de la 5% la aproape 33%, şi reducerea cvorumului necesar pentru luarea de decizii în AGA. Astfel, indicele BET-FI, reprezentat de titlurile SIF şi cele ale Fondului Proprietatea, a urcat cu 8,8% în ultima săptămână şi jumătate, ar acţiunile BVB au sărit cu 9% în aceeaşi perioadă.
În ultimele zile creşterile s-au generalizat şi au cuprins majoritatea titlurilor lichide de pe bursă, titlurile Fondului Proprietatea atingând un nou nivel record, de 0,86 lei/unitate, după ce s-au apreciat ieri cu 2,3%.
„Evoluţia fructuoasă a bursei din perioada decembrie-februarie poate fi argumentată de raportarea datelor financiare la finalul anului, ceea ce atrage calcule privind dividendul posibil de distribuit, precum şi al potenţialului din următorul an. Pe lângă acestea, perioada pare favorabilă pentru descoperirea oportunităţilor de investiţii valabile pentru perioada următoare. În consecinţă, considerăm că piaţa de capital românească ar putea performa în următoarele trei luni, perspectivele fiind influenţate atât de datele statistice, cât şi de stabilitatea la nivel economic, atât la nivelul ţării, cât şi la nivel global. Randamentele scăzute la nivelul depozitelor bancare, rezultatele bune înregistrate de unele din companii, posibilitatea distribuirii unor dividende îmbucurătoare sau potenţialul unor companii ar putea atrage investitorii la nivel local sau din pieţele internaţionale“, spune Bogdan Gherghe, analist la firma de brokeraj Tradeville.
El mai spune că dintre companiile listate la BVB, potenţial mai mare de creştere pentru următoarele luni au titlurile Transelectrica şi OMV Petrom, prin prisma rezultatelor bune înregistrate în primele nouă luni din 2013, dar şi cele ale SIF-urilor, Fondului Proprietatea, Transgaz, Nuclearelectrica şi Antibiotice Iaşi.
„Pentru un orizont de trei luni m-aş uita la acţiunile cu următoarele caracteristici: să aibă lichiditate ridicată, o situaţie financiară solidă şi să pară ieftine din punctul de vedere al analizei fundamentale, precum şi să aibă şansa de a distribui dividende la un randament ridicat. Cred că acest tip de acţiuni vor avea succes pe termen scurt“, este de părere Alin Brendea.
În cazul SIF-urilor, dacă ar distribui tot profitul ca dividende, luând în calcul profitul obţinut de acestea în primele 10 luni ale anului trecut, randamentul din dividende ar ajunge la 31% în cazul SIF Transilvania şi la circa 13% în cazul SIF Moldova, SIF Muntenia şi SIF Oltenia.
Randamentul dividendului la Transelectrica (TEL) se învârte de asemenea în jurul a 10% luând în calcul preţul acţiunilor de pe parcursul zilei de ieri, de 14,9 lei/unitate, şi profitul din primele nouă luni ale anului 2013 la o rată de distribuţie de 85% în cazul companiilor de stat.
Analiştii de la Erste Bank spun că bursele din regiunea de est a Europei au continuat să supraperformeze faţă de celelalte burse în ciuda unor date economice mai puţin favorabile raportat la aşteptările analiştilor. „Rămânem optimişti în ceea ce priveşte România ca poveste de creştere a unei pieţe de frontieră, cu evaluări situate sub mediile istorice şi cele mai bune perspective de creştere a profiturilor din regiune, de 24% pentru următoarele 12 luni“, se arată într-un raport al Erste Group.
Anomalia creşterilor din lunile de iarnă se întâlneşte mai cu seamă pe bursele emergente sau de frontieră, cum este şi cazul bursei de la Bucureşti, unde gradul de cunoaştere a investitorilor este scăzut, însă fenomenul creşterilor mai importante în lunile de iarnă a putut fi observat de-a lungul timpului şi pe bursele mature, purtând în literatura de specialitate denumirea de „Santa Claus rally“ (raliul de Crăciun - n.red.) sau „efectul ianuarie“. De exemplu, indicele american Russell 3000 (care urmăreşte acţiunile a 3.000 de companii listate pe bursele din SUA) are o creştere medie de 2,83% în luna decembrie în ultimii 33 de ani.
Analiştii de pe pieţele internaţionale au mai explicat fenomenul aprecierilor din luna ianuarie prin faptul că investitorii vând pe final de an acţiuni pierzătoare pentru a-şi reduce impozitul pe profit din anul respectiv şi reintră la cumpărare la început de an, punând presiune la cumpărare, fapt ce conduce la aprecieri.
Alţi experţi mai spun că fondurile de investiţii îşi fac planurile pentru noul an şi îşi realizează majoritatea investiţiilor în debutul anului, motiv pentru care există un excedent de cerere pe burse la fiecare început de an.
Nu există nicio garanţie însă că evoluţiile din trecut se vor repeta. Bursele mari ale lumii (SUA, Germania) sunt la maxime istorice, iar orice ştire negativă poate determina un val de corecţii, în condiţiile în care în ultimii doi ani au crescut aproape încontinuu. Din noiembrie 2011 până în prezent, indicele american S&P 500 are o creştere de 55%, iar indicele german DAX a urcat cu peste 70%.
Şi bursa de la Bucureşti are o creştere de peste 50% în ultimii doi ani, însă evoluţia indicelui BET în această perioadă a cunoscut şi corecţii substanţiale. În ultimele cinci luni însă, BET-ul a înregistrat creşteri consecutive care însumează 20%. Luna noiembrie, care statistic a fost cea mai slabă de pe bursă în ultimii 15 ani, cu un randament mediu de -0,6%, a adus anul acesta un câştig de 5,3%, evoluţia fiind susţinută de aprecierile titlurilor Fondului Proprietatea (6,3%), Băncii Transilvania (6,7%), Transelectrica (10,6%) şi Biofarm (8,3%) din preajma rezultatelor financiare raportate de companii în primele nouă luni.
Cea mai lungă perioadă de creşteri consecutive pe bursă a ţinut zece luni, din iunie 2003 până în martie 2004, perioadă în care indicele BET a câştigat 70%.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013