A început lupta pentru noua conducere a BNR, care va fi numită în octombrie

Autori: Cristian Hostiuc , Razvan Voican 07.01.2014

Înainte de alegerile pentru funcţia de preşedinte al României din decembrie, liderii partidelor politice şi personajele influente din jurul lor, atât politice, cât şi din lumea financiară, a serviciilor secrete şi a afacerilor, sunt chemaţi în octombrie să aleagă noul consiliul de administraţie al BNR, al cărui mandat de cinci ani ajunge la final.

Tatonările şi lobby-ul politic pentru aceste poziţii au început de acum un an. În joc sunt nouă scaune din celebra sală de consiliu de la BNR, care este conservată şi arată ca acum un secol. Masa şi scaunele de consiliu din piele de Cordoba au trecut testul timpului, iar pentru cine se aşază acolo este cea mai mare realizare profesională.

Acesta ar fi al cincilea con­siliu de administraţie al BNR de după Revoluţie. Liderii politici trebuie să negocieze şi să spună parlamentarilor din comisiile de buget-finanţe care trebuie să voteze formal numele celor nouă membri pe care îi susţin pentru BNR – patru executivi şi cinci membri simpli.

Din nouă poziţii, două sunt ca şi adjudecate dacă şi candidaţii le vor – Mugur Isărescu pentru poziţia de guvernator şi Florin Georgescu pentru poziţia de prim-viceguvernator.


Recomandări ZF

Cât primiţi înapoi peste UN AN dacă depuneţi ASTĂZI 100 de milioane de LEI VECHI la bancă 

O bancă de top din România vinde 1.150 de APARTAMENTE şi 870 de CASE de la clienţi care nu-şi mai pot plăti RATELE. Ce PREŢURI cere

"BNR va lua chiar de la începutul lui 2014 o decizie foarte bună pentru economie. Problema e că vine cu 5 ani prea târziu"


 

Noii lideri politici Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL), Vasile Blaga (PDL) şi Kelemn Hunor (UDMR) l-ar vota pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat de guvernator ca să le ţină stabilitatea macroeconomică şi să nu intre în arena politică.

Mai mult, dacă s-ar pune problema unui nou guvernator, nu s-ar putea realiza un consens politic atât de simplu. De altfel, nici Isărescu nu s-a îngrijit de-a lungul anilor să pregătească un urmaş care să aibă capacitatea de negociere politică şi o expunere internă şi internaţională aproape de nivelul lui. Fiecare din cei care au cochetat cu ideea de a ataca poziţia lui Isărescu de guvernator atât din interiorul Băncii Naţionale, cât şi din afară au expunere pe câte un domeniu, dar nu reuşesc să aibă influenţă peste tot.

Lui Isărescu i-au trebuit două decenii să învingă inflaţia – stabilitatea preţurilor şi cea financiară fiind principalele obiective scrise în statutul BNR. Inflaţia a fost „răpusă“ (în octombrie şi noiembrie 2013 am avut chiar deflaţie) cu ajutorul cursului de schimb, banca centrală având un regim de control al ratei de schimb, şi al unei politici monetare strânse, conservatoare care a avut ca efect dobânzi mari la lei şi forţarea companiilor şi a populaţiei să ia credite în valută, unde costul era mai redus. Dar acest lucru a adus peste noapte o îndatorare şi o expunere pe euro excesive, în special ale sectorului privat - bănci, companii şi populaţie - pentru a cărui salvare de la faliment în eventualitatea prăbuşirii cursului România prin guvernul Boc a fost nevoită să ia 20 mld. euro de la FMI.

Citiţi mai multe detalii aici

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014

ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

 

Cei nouă membri ai actualului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale - 4 executivi şi 5 neexecutivi

 

Mugur Isărescu, 64 de ani, guvernator – patru mandate

A obţinut primul mandat de guvernator al BNR în septembrie 1990, când România era condusă de Ion Iliescu. Indiferent de culoarea politică a forţelor aflate la putere de-a lungul timpului, Isărescu a găsit susţinerea necesară şi a continuat să conducă banca centrală până în prezent, cu o pauză de un an în perioada 1999 – 2000 când preşedintele Emil Constantinescu i-a oferit funcţia de prim-ministru. În noiembrie 2000 a candidat fără succes la alegerile prezidenţiale, dar i-a deschis drumul spre Cotroceni lui Ion Iliescu pentru al doilea mandat în lupta acestuia cu Stolojan şi Corneliu Vadim Tudor. Ulterior şi-a reluat postul de la BNR ocupat temporar de Emil Iota Ghizari, cu sprijinul lui Ion Iliescu, noul preşedinte, în pofida unor semne de întrebare din partea premierului Adrian Năstase. La vremea respectivă, când PSD, Adrian Năstase şi Viorel Hrebenciuc – cel mai influent personaj al PSD - voiau să-l schimbe, contracandidat era Florin Georgescu, care însă nu era foarte convins că vrea să preia funcţia de guvernator. Georgescu nu i-a atacat niciodată poziţia lui Isărescu. Isărescu a colaborat cu toţi preşedinţii României de după 1990 – Ion Iliescu, Emil Constantinescu (deşi în 1997 acesta voia să-l schimbe cu Adrian Vasilescu), Traian Băsescu. În contextul crizei economice izbucnite în toamna lui 2008 prezenţa lui Isărescu la BNR şi politica adoptată de banca centrală care a avut ca piloni stabilitatea cursului şi împrumutul imens de 20 mld. euro luat de România de la FMI la începutul lui 2009 l-au ajutat foarte mult pe Băsescu în evitarea unei crize financiare de proporţii şi în obţinerea unui nou mandat de preşedinte al României. Fiind de peste două decenii guvernator şi mergând lunar la Basel, la Banca Reglementelor Internaţionale (unde raportează toate băncile centrale), Isărescu a reuşit să pătrundă în cele mai influente cercuri internaţionale care reunesc bancheri, industriaşi şi oameni politici precum Grupul Bilderberg şi Comisia Trilaterală, longevitatea sa la BNR fiind explicată inclusiv de sprijinul de care s-a bucurat constant din partea marii finanţe mondiale. Cu 22 de ani de mandat, Isărescu a ajuns să deţină recordul de longevitate la cârma unei bănci centrale. Ca guvernator el coordonează direct operaţiunile de piaţă ale BNR şi flotarea controlată a cursului. De asemenea, el are în administrare directă rezervele valutare. Isărescu a terminat Facultatea de Comerţ Exterior în 1971, după care a fost angajat la Institutul de Economie Mondială - o pepinieră de cadre de cercetare care aveau acces la toate informaţiile economice din lume. El a fost cel mai bun elev al celui care a condus mulţi ani institutul pe vremea lui Ceauşescu, Costin Murgescu. Înainte de 1989 Isărescu a beneficiat de o bursă în SUA. Căderea regimului comunist în 1989 l-a prins la institut în poziţia de cercetător ştiinţific gradul I. În ianuarie 1990 a fost trimis la Ambasada României din Washington de gruparea din jurul premierului Petre Roman, care se baza pe cei care se întâlneau pe vremea lui Ceauşescu la o bere la clubul Trocadero, care era la parterul Institutului de Economie Mondială de la Universitate. O parte din cei care se întâlneau la acel club – Adrian Severin, Eugen Dijmărescu, Napoleon Pop – au devenit miniştri în guvernul Roman. La mijlocul lui 1990 Isărescu a fost rechemat la Bucureşti de Adrian Severin (ministru de externe) şi Petre Roman pentru a fi numit în conducerea Băncii Naţionale – o poziţie pe care atunci nimeni nu o râvnea, întrucât nu avea expunere publică într-o vreme în care toţi ochii erau aţintiţi pe guvernul Roman şi noua putere. De atunci, nimeni nu l-a mai dat jos pe Isărescu, deşi au fost mai multe tentative de-a lungul anilor începând cu guvernul Văcăroiu, Ciorbea, Radu Vasile şi Adrian Năstase. La mijlocul perioadei guvernului Văcăroiu (1992 – 1996) grupul politic, financiar şi industrial din jurul lui Răzvan Temeşan, celebrul preşedinte al BRCE/Bancorex, a făcut eforturi intense pentru schimbarea lui Isărescu, dar s-a izbit de opoziţia preşedintelui Ion Iliescu şi de susţinerea din afară, în special din partea FMI. Isărescu a semnat toate acordurile cu FMI din 1991 până în prezent şi este considerat polul de stabilitate în relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale care sunt cei mai importanţi creditori ai României. De-a lungul anilor, Isărescu a fost pus pe toate listele de posibili premieri sau candidaţi la funcţia de preşedinte al României. Băsescu nu a reuşit să-l convingă să preia funcţia de premier în locul lui Emil Boc şi nici să candideze la funcţia de preşedinte al României.

Florin Georgescu, 60 de ani, prim-viceguvernator – două mandate

Se află la al doilea mandat de prim-viceguvernator al BNR, el intrând în conducerea băncii centrale în 2004 cu sprijinul PSD. Şi-a întrerupt actualul mandat în perioada mai – decembrie 2012 pentru a prelua funcţiile de vicepremier şi ministru al finanţelor în cabinetul Ponta I. Este principalul specialist al PSD în materie de economie. În perioada 1992 – 1996 a fost ministru al finanţelor în guvernul Văcăroiu, după care s-a dedicat activităţii parlamentare ca deputat. Nu face un secret din apropierea sa ideologică de valorile de stânga, fiind de altfel unul dintre demnitarii susţinuţi de Ion Iliescu după 1990. Ca prim-viceguvernator al BNR are ca principale responsabilităţi supravegherea băncilor comerciale şi elaborarea şi urmărirea implementării cadrului de reglementare pentru sistemul bancar. De asemenea, are în subordine serviciile care asigură emisiunea monetară şi care administrează tezaurul central, sistemele de plăţi şi direcţia de gestiune a crizelor financiare. Este profesor universitar la ASE şi conducător ştiinţific de doctorat la disciplina „Monedă şi Credit”. Cariera lui Florin Georgescu a început la mijlocul lui 1992 când a fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, iar apoi în noiembrie 1992 a fost numit ministru al finanţelor în guvernul Văcăroiu. Era specialist în control financiar. El a cochetat cu sectorul privat spre finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000 când alături de Nicolae Văcăroiu şi de un fost viceguvernator al BNR Corneliu Croitoru a fost angajat de Sorin Ovidiu Vântu să facă Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID). Vântu făcea această bancă cu banii de la FNI, celebrul fond mutual care a falimentat la mijlocul anului 2000, când au dispărut aproape 300 mil. dolari, iar 200.000 de oameni au rămas fără economii.  Florin Georgescu nu a stat foarte mult la BID, mai ales după izbucnirea scandalului FNI. BID a fost închisă chiar de Vântu ulterior. Întrebat la o comisie parlamentară de ce nu şi-a trecut în CV şi perioada Vântu – BID, Georgescu a răspuns că el a trecut numai lucrurile relevante. În 2004 Nicolae Dănilă, cel care conducea BCR, l-a adus în poziţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al băncii, atunci când BERD şi IFC care tocmai cumpăraseră 25% din acţiuni au cerut introducerea conducerii dualiste. A stat numai şase luni în această funcţie (aprilie – octombrie 2004), dar a fost suficient pentru a obţine un număr semnificativ de acţiuni BCR, atunci când salariaţii (inclusiv foştii) au putut cumpăra 8% din bancă la un preţ preferenţial. Georgescu şi-a schimbat acţiunile de la BCR în acţiuni Erste pe care le-a vândut la începutul lui 2009. Poziţia de responsabil cu supravegherea bancară i s-a potrivit lui Florin Georgescu având în vedere istoricul său de inspector şi controlor financiar. Ironia istoriei a făcut ca în 2004, atunci când a intrat în consiliul de administraţie, să preia supravegherea bancară de la viceguvernatorul Mihai Bogza, cel care s-a luptat ani de zile cu dosarele lui Vântu de la BID şi Banca Română de Scont (BRS).

Cristian Popa, 49 de ani, viceguvernator – trei mandate

Este cel mai longeviv membru al conducerii executive a BNR după Mugur Isărescu, obţinând primul mandat de viceguvernator în 1998. În prezent se află la al treilea mandat consecutiv, fără nicio întrerupere. Este responsabil cu politica monetară şi de relaţiile internaţionale ale BNR. În 2005 a introdus strategia de ţintire a inflaţiei care presupune asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale de scădere a inflaţiei şi capacitatea instituţiei de a face piaţa să creadă în atingerea obiectivelor respective. Implementarea noii strategii a fost destul de controversată, iar BNR şi-a ratat ţintele în mai mulţi ani. Fără a avea o afiliere politică foarte vizibilă ca în cazul lui Florin Georgescu, Cristian Popa s-a bucurat de-a lungul mandatelor de sprijinul PD (PDL) şi PSD. La ultimele alegeri din 2009 a fost susţinut de PDL, învingându-l pe Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Isărescu de 15 ani. În 2011 numele său a fost vehiculat drept potenţial candidat pentru poziţia de premier independent, având ceva discuţii cu preşedintele Băsescu. Preferă stilul de tehnocrat, obişnuind să folosească un limbaj de specialitate puţin accesibil publicului larg. Are în schimb mult succes în contactele internaţionale, inclusiv datorită fluenţei deosebite în limbile engleză şi franceză, şi îşi petrece o bună parte a timpului în străinătate. La începutul anilor ’90 a făcut parte din Departamentul de reformă în guvernul Văcăroiu, unde ministru era Mişu Negriţoiu, actualmente chairman al ING Bank. De-a lungul timpului a beneficiat de sprijinul lui Petre Roman şi Traian Băsescu – când PD a fost la guvernare în perioada CDR şi al lui Adrian Năstase pe perioada când acesta era premier. Tatăl lui Cristian Popa a fost diplomat de carieră.

În 1998 când a intrat în board era cel mai tânăr membru al consiliului de administraţie al BNR, la 34 de ani.

 

Bogdan Olteanu, 42 de ani, viceguvernator – un mandat

De profesie avocat, este cel mai tânăr viceguvernator al BNR, intrarea sa în 2009 în consiliul de administraţie fiind o mare surpriză având în vedere lipsa experienţei în domeniul economic şi cu atât mai puţin în cel bancar. PNL a reuşit să impună numirea sa neaşteptată, având şi acceptul PSD. Intrarea lui Olteanu în conducerea executivă a BNR a venit ca o surpriză pentru mulţi, nu şi pentru Isărescu, care ştia dinainte că va candida. El a reuşit să ajungă viceguvernator pe un loc rezervat PNL, la finalul guvernării Tăriceanu, cu ajutorul voturilor PSD şi al lui Viorel Hrebenciuc. De altfel Olteanu şi Hrebenciuc prin buna conlucrare parlamentară şi schimbul de favoruri au reuşit să susţină în Parlament guvernul Tăriceanu la putere timp de doi ani după aruncarea PD de la guvernare în ciuda opoziţiei preşedintelui Băsescu. Deşi la început a fost considerat ca un intrus în clubul BNR, Olteanu nu a ieşit din front şi nici nu a făcut opinie separată faţă de centrul de putere din banca centrală. El nu şi-a depăşit atribuţiile alocate de guvernator: conducerea direcţiei juridice, a celei statistice, precum şi a celei informatice şi de achiziţii, respectiv a unor zone care nu cer o calificare profesională specifică activităţilor băncii centrale. Treptat Isărescu i-a delegat din atribuţii, iar când Florin Georgescu a fost ministru de finanţe în perioada mai – decembrie 2012 el a preluat supravegherea băncilor. Olteanu a avut o puternică ascensiune politică ajungând preşedinte al Camerei Deputaţilor în perioada 2006 – 2008 ca reprezentant al PNL Este un apropiat al fostului şef al PNL Călin Popescu-Tăriceanu şi a făcut parte din comisia de privatizare a BCR. Politica nu a fost o necunoscută pentru Olteanu, el fiind nepotul cominternistei Ghizela Vass, fost membru al Comitetului Central al PCR.

 

Nicolae Dănilă, 62 de ani, membru al consiliului de administraţie – un mandat

Este singurul membru al consiliului de administraţie care vine din sectorul băncilor comerciale, în perioada 1999 – 2007 fiind preşedinte executiv al BCR, cea mai mare bancă din sistem. S-a format ca profesionist în domeniu lucrând în perioada 1976 – 1998 pentru mari branduri bancare americane precum Manufacturers Hanover Trust (prima bancă americană care şi-a deschis un birou în Europa comunistă), Chemical Bank, Chase Manhattan şi JP Morgan Chase – toate acestea fuzionând treptat. În 1999 a fost numit de BNR administrator special al lichidării Bancorex (Banca Română de Comerţ Exterior), cea mai cunoscută bancă românească în lume la momentul respectiv, prin ea derulându-se tot comerţul exterior al României de pe vremea lui Ceauşescu. Partea bună din Bancorex a fost preluată de BCR, iar dosarele, creditele neperformante în valoare de 2 mld. dolari şi istoria comerţului exterior au fost lăsate la AVAB (actualmente AVAS) şi BCR/Erste. Dănilă este probabil cel mai bogat bancher din România, având o avere “la vedere” de peste 20 mil. euro în principal sub formă de depozite în bănci şi deţineri de acţiuni inclusiv la Erste Group, care a preluat BCR şi unde a ajuns să aibă o deţinere mai mare decât şeful băncii austriece Andreas Treichl. În acelaşi timp este profesor universitar la ASE Bucureşti şi doctor în economie din 1983, avându-l drept conducător pe Costin Kiriţescu. În 2009 a reuşit să intre în consiliul de administraţie al BNR după doi ani în care rămăsese în umbră în urma retragerii de la cârma BCR, fiind susţinut de PSD.

Napoleon Pop, 68 de ani, membru al consiliului de administraţie – două mandate

Este decanul de vârstă al consiliului de administraţie al BNR. A absolvit Facultatea de Comerţ Exterior în 1967, după care a fost angajat la Institutul de Economie Mondială, fiind coleg cu Mugur Isărescu. După 1990 a fost secretar de stat în Ministerul Comerţului pe timpul premierilor Roman şi Stolojan, iar apoi şef al departamentului de integrare europeană din guvernul Văcăroiu. În guvernul Văcăroiu a fost coleg cu Florin Georgescu, ministru al finanţelor, şi cu Cristian Popa, care lucra la departamentul de reformă condus de ministrul Mişu Negriţoiu, în prezent chairman al ING Bank. A fost susţinut de PNL pentru ambele mandate la BNR.

 

 

 

 

Agnes Nagy, 56 de ani, membru al consiliului de administraţie – trei mandate

Conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din 2005, a fost susţinută constant de UDMR pentru un loc în conducerea BNR. Cu toate că nu iese deloc în faţă, faptul că de 15 ani a ocupat un loc în celebra sală de consiliu a BNR face să fie extrem de respectată. A terminat în 1980 Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică din ASE Bucureşti, iar în perioada 1990 – 1998 a fost şef birou contabilitate la RENEL Mureş.

 

 

 

 

Marin Dinu, 63 de ani, membru al consiliului de administraţie – un mandat

 

A fost adus în conducerea BNR de PSD în 2009 ca reprezentant al mediului academic, fiind profesor universitar doctor la ASE. Asemenea lui Florin Georgescu, este apropiat principiilor politice de stânga, în perioada 2000 – 2004 fiind senator PUR/PSD. În perioada 1992 – 1999 a fost redactor-şef adjunct, redactor şef şi director al ziarului „Economistul”. Din 2008 este decan al Facultăţii de Economie din ASE Bucureşti şi are o bogată activitate ştiinţifică, fiind autor şi coautor a peste 30 de cărţi de specialitate. A ajuns în consiliul de administraţie al BNR pe filiera Viorel Hrebenciuc, celebrul membru al PSD şi unul dintre cei mai influenţi politicieni din umbră de după Revoluţie. Fiul lui Hrebenciuc, Andrei, este asistent la ASE, la catedra lui Marin Dinu.

 

 

Virgil Stoenescu, 67 de ani, membru al consiliului de administraţie – două mandate

Este profesor la ASE la Catedra de Comunicare şi Doctrine Economice. Este oficialul BNR cel mai legat de Masonerie, fiind secretar general al Supremului Consiliu de grad 33 al Ritului Scoţia Antic şi Acceptat al României. Este poet şi membru al Uniunii Scriitorilor din 1975. Înainte de 1990 a lucrat la Institutul de Economie Mondială, unde a fost coleg cu Mugur Isărescu. Este membru al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. A absolvit ASE – Facultatea de Comerţ, specialitatea economia comerţului exterior în 1969, după care a fost angajat la I.C.E. Agroexport. În 2009 pentru obţinerea unui al doilea mandat de membru în consiliul de administraţie al BNR a beneficiat de sprijinul politic al PDL şi al preşedintelui Traian Băsescu.