Constituţia care reduce din atribuţiile preşedintelui şi întăreşte rolul premierului, supusă referendumului în mai

Referendumul pentru modificarea Constituţiei va fi organizat în 24 şi 25 mai, odată cu alegerile europarlamentare, au decis ieri liderii USL. De asemenea, alegerile prezidenţiale vor fi organizate cu o lună şi jumătate înaintea exprirării mandatului lui Traian Băsescu (21 decembrie). Crin Antonescu rămâne candidatul USL la prezidenţiale au mai stabilit ieri liderii coaliţiei de guvernare.

Dacă va câştiga, Antonescu va ajunge preşedinte pe o constituţie care reduce masiv atribuţiile actuale ale şefului statului. Chiar dacă va continua să fie ales de popor, prin vot direct, şi nu de Parlament, preşedintele va avea mai degrabă un rol de reprezentare, pentru că, de exemplu, este obligat să accepte premierul propus de partidul care a câştigat în alegeri cele mai multe mandate parlamentare. De asemenea, el nu se va mai putea opune deciziilor premierului în ceea ce îi priveşte pe miniştrii săi (numiri sau revocări). Parlamentul va avea puteri sporite, iar România se va transforma într-o republică parlamentară.

Aceste modificări au fost votate vara trecută, dar modificarea Constituţiei nu poate fi făcută decât prin referendum. Referendumul a întârziat întrucât Curtea Constituţională a spus că noua lege a referendumului care reduce pragul de validare a consultării populare nu poate intra în vigoare decât după un an de la promulgarea ei, adică în decembrie. Astfel că referendumul va fi valabil doar dacă la urne se prezintă jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi pe liste. Reamintim că referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost invalidat întrucât la urne nu s-au prezentat jumătate plus unu din numărul celor înscrişi pe listele electorale.

Principalele modificări în viitoarea Constituţie

• REGLEMENTEAZĂ REGIUNILE: Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe, judeţe şi regiuni.

• STEMA APARE PE STEAG: Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării. Culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.

• MAXIMUM 300 DE DEPUTAŢI: Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale.

• TRASEISMUL POLITIC ESTE PEDEPSIT: Calitatea de deputat sau de senator încetează (...) la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formaţiune politică.

• MANDAT DE 4 ANI PENTRU PREŞEDINTE: Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

• RESTRÂNGE ATRIBUŢIILE PREŞEDINTELUI: Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului-ministru de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului.

• PARLAMENTUL, DIZOLVAT MAI UŞOR: După consultarea preşedinilor celor două Camere şi a preşedinilor partidelor, formaţiunilor sau alianţelor politice parlamentare Preşedintele României dizolvă Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru învestitura Guvernului, în termen de 30 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea cel puţin a unei solicitări de învestitură.

• MINIŞTRI DEMIŞI PRIN MOŢIUNE: Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple, adoptate de către cele două camere ale Parlamentului, va fi revocat din funcţie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.01.2014