Lucian Anghel, BVB: Fără marketing nu exişti, iar dacă nu eşti prezent în Statele Unite, nu exişti ca piaţă de capital! Aici sunt 40% din banii lumii

Autor: Cristian Hostiuc 09.02.2014

„Fără marketing nu exişti şi sunt sigur că am avut o întâlnire bună la New York cu fondurile americane de investiţii, atât noi cei de la bursă, cât şi companiile româneşti pe care le-am adus acolo, iar acest lucru se va vedea în viitor, dar pentru ca americanii să aloce bani pentru România trebuie să eliminăm barierele birocratice actuale de tranzacţionare, iar Guvernul trebuie să continue programul de oferte publice de acţiuni la care s-a angajat“, spune Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

„Ne-am întâlnit cu peste opt fonduri de investiţii care au în administrare active de peste 600 de miliarde de dolari. Cam toţi îl ştiau pe Sobolewski (directorul general al BVB - n.red.) şi spuneau «Noi am făcut bani cu tine în Polonia şi dacă ne spui că piaţa de capital din România se va dezvolta, mergem pe mâna ta şi venim». Pe piaţa de capital se merge pe încredere, dar asta nu este suficient... mai trebuie să facem şi noi ceva, adică să reducem birocraţia, respectiv cât de uşor pot să intre investitorii străini pe piaţă, să scădem costurile de tranzacţionare pentru că suntem o piaţă scumpă, plus Guvernul trebuie să se ţină de IPO-urile promise în acest an, Hidroelectrica, Electrica şi Compania Energetică Oltenia. Oricum, există percepţia că actualul guvern face ceva pentru piaţa de capital, iar listările de anul trecut – Romgaz şi Nuclearelectrica – contează mult“, a afirmat el.

Pentru a pune România pe radarele Wall Street-ului, bursa de la Bucureşti împre­ună cu Raiffeisen Bank şi Fondul Proprietatea (administrat de grupul american Franklin Templeton) au organizat în prima săptă­mâna din februarie „Romanian Investor Days“ la New York, în care au adus în faţa unor fonduri americane de investiţii reprezentanţi ai Guvernului (Dragoş Andrei - consilier economic al premierului), ai  BNR (viceguvernator Bogdan Olteanu), ai Ministerului Energiei (Gabriel Dumi­traşcu - secretar de stat, şeful direcţiei de privatizare), Ministerului Finanţelor (Dan Manolescu - secretar de stat) plus şefii a 12 companii - Petrom, Romgaz, Nucleareletrica, Transelectrica, Transgaz, BRD, Fondul Proprietatea, SIF Oltenia, Bursa de Valori Bucureşti, Hidroelectrica, Electrica şi Compania Energetică Oltenia.

„Această întâlnire la New York o pregătim de patru luni pentru că dacă nu eşti în SUA, nu exişti. 40% din banii disponibili din lume sunt în SUA. Şi este foarte important să fim prezenţi ca marketing acolo“, a mai spus preşedintele BVB.

 

Ce au întrebat fondurile americane? 

„Toţi au fost interesaţi de perspectiva pieţei, ce avem de oferit, de macro- scăderea inflaţiei şi a dobânzilor la noi este foarte importantă pentru ei, pentru că se pot aloca bani pe bursă, de situaţia politică, de stabilitatea guvernului. Plus că au fost discuţiile individuale cu şefii companiilor pe care le-am adus. Fiecare a avut şase-opt întâlniri de la 9 dimineaţa la 6 seara. Dacă nu ar fi fost interesaţi de România, fondurile nu şi-ar fi trimis oamenii să discute patru-şase ore cu cineva pentru că ei nu pierd timpul degeaba. Mai ales americanii“, a menţionat Anghel.

Unele fonduri de investiţii erau la primul contact cu România, altele sunt deja prezente aici, pe piaţa de acţiuni şi pe piaţa de bonduri.

„Unii investitori au făcut bani cu Fondul Proprietatea, au căpătat încredere şi au început să investească şi în alte acţiuni. Toată lumea în­treabă de Hidrolectrica şi Electrica pentru că sunt oferte publice de dimensiuni mari. Ei vor companii în care să investească 50 de milioane de dolari dintr-un singur foc“, a spus el.

Oferta de acţiuni de la Hidrolectrica este aşteptată să se situeze între 300 şi 400 de milioane de euro (statul vinde 15% din companie), iar Electrica să atragă 500 de milioane de euro (statul vinde 105% din capital prin majorare).

Principalele probleme ale pieţei de capital din România sunt birocraţia şi costul ridicat de tranzacţionare. Ca să intre pe bursă, un investitor străin trebuie să aştepte câteva săptămâni, în timp ce pe alte pieţe poate intra în câteva ore, plus că trebuie să completeze teancuri întregi de documente.

„Ungaria, care este o piaţă mai mică decât a noastră, a înlăturat toate aceste bariere şi are tranzacţii pe zi de 30 de milioane de euro cu numai patru companii mari. Noi, pentru că suntem scumpi, abia facem 10 milioane de euro, şi asta cu tot cu IPO-urile de anul trecut“, a precizat Anghel.

În această săptămână, la Banca Naţională este programată o întâlnire între premierul Ponta, guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu şefii ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară – cu cei ai BVB şi cu investitorii de pe piaţa de capital, pentru a discuta problemele ridicate de fonduri şi care împiedică alocarea a mai mulţi bani către bursă.

Dincolo de deschiderea greoaie a unui cont, lista problemelor mai include modul birocratic în care sunt obligaţi investitorii să voteze în AGA, costurile mari percepute de ASF pe tranzacţii, cât durează realizarea unui IPO, modul în care îţi iei dividendele (nu ştii niciodată data la care compania plăteşte dividendele) şi până la cum se taxează investiţiile pe piaţa de capital, unde evitarea dublei impuneri nu funcţionează.

Bursa de la Bucureşti s-a redeschis acum aproape două decenii, în incinta şi cu banii BNR , iar dezvoltarea pieţei de capital româneşti a fost extrem de anevoioasă, conservatoare, liderii pieţei - Autoritatea de Reglementare, brokerii, şefii de SIF - mulţumindu-se să îsi apere teritoriul prin „otrăvirea fântânilor şi incendierea ogoarelor“ (cost ridicat de tranzacţionare, menţinerea pragurilor de vot atât la bursă, cât şi la SIF-uri, birocraţia mare a CNVM) pentru a nu intra nimeni, cu toate că acest lucru a însemnat ţinerea pe loc a unei pieţe care trebuie să fie o alternativă pentru economie la finanţarea bancară.

„Confruntându-se cu restrângerea pieţei bancare, atât prin retragerea fondurilor alocate României de către băncile-mamă, cât şi prin scăderea creditării, Banca Naţională descoperă după două decenii utilitatea bursei ca alternativă de finanţare a companiilor, în condiţiile în care băncile se restrâng cu activitatea de creditare. Va fi foarte importantă întâlnirea de la BNR, unde şi-au anunţat prezenţa şi fonduri americane de investiţii cu care ne-am întâlnit acum la New York“, spune Anghel.

„În încercarea de a „marketa“ România, în martie BVB va organiza o întâlnire similară cu cea de la New York, la Varşovia, cu fondurile de pensii poloneze care ar putea să aloce bani şi pentru piaţa de capital românească. Noi vrem să permanentizăm astfel de întâlniri în toate centrele financiare importante începând din Statele Unite până în Europa“, a afirmat preşedintele bursei.

 

Care sunt aşteptările pentru acest an?

„Dacă Guvernul realizează toate IPO-urile promise şi barierele de intrare vor fi înlăturate, am putea să creştem volumul de tranzacţionare de la 10 milioane de euro la 50 de milioane de euro“, a spus Lucian Anghel.

„Dacă se va atinge un asemenea volum, şi valoarea companiilor româneşti listate la bursă ar putea să crească, pentru că România ar deveni interesantă pentru marii investitori care vor să aibă o piaţă lichidă, unde să poată să intre şi să iasă cu sume mari din câteva tranzacţii fără să mişte prea mult preţurile. Polonia are tranzacţii de 200 de milioane de euro pe zi, dar ei s-au pregătit 15 ani pentru acest lucru. Dacă vom avea o piaţă bursieră lichidă, fără birocraţie, valoarea tuturor activelor româneşti va creşte, nu numai a companiilor care sunt listate pe bursă“, a conchis Lucian Anghel.

Corespondenţă  New York

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.02.2014