Autostrada Bucureşti-Ploieşti, deschisă de doi ani, nu are nici acum parcări, spaţii de servicii sau benzinării
Mai mult, în prezent este funcţional doar un singur nod rutier de intrare-ieşire de pe autostradă, şi anume cel care face legătura cu localităţile Snagov şi Ghermăneşti, astfel că, odată ce un şofer a intrat pe autostradă dinspre centura Bucureşti, acesta trebuie să meargă cel puţin 20 de kilometri pentru a putea ieşi de pe autostradă.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti mai este prevăzută şi cu alte noduri rutiere de intrare-ieşire, însă acestea nu sunt funcţionale momentan, cel puţi oficial. Spre exemplu, există indicatoare care semnalizează intrarea/ieşirea către localităţile Corbeanca şi Baloteşti (Moara Vlăsiei), însă în realitate acest nod nu există momentan, ieşirea anunţată făcându-se de fapt direct în câmp.
Pe de altă parte, există intrări şi ieşiri secundare pe autostradă de unde au fost îndepărtate gardurile montate de CNADNR (pentru a împiedica accesul, în contextul în care intrările şi ieşirile nu erau finalizate), iar maşinile intră pe autostradă direct de pe acestea, în ciuda faptului că nu există încă benzi de accelerare.
Astfel, şoferii folosesc banda de urgenţă în loc de bandă de accelerare.
Nici telefoanele SOS pentru urgenţe nu au fost încă montate pe autostradă, deşi există indicatoare care semnalează faptul că ar trebui să existe din kilometru în kilometru.
De asemenea, pe autostradă nu există momentan nicio benzinărie. Pe sensul de mers dinspre Ploieşti către Bucureşti, la ieşirea către Snagov şi Ghermăneşti, există un indicator care semnalizează prezenţa unei staţii GPL, însă aceasta se află la 4,3 kilometri distanţă de autostradă. De altfel, construcţia unor puncte de alimentare cu carburanţi pe autostrada Bucureşti-Ploieşti ar mai putea întârzia, având în vedere că procedurile de licitaţie pentru amplasarea unor astfel de unităţi nu au început încă.
„În ceea ce priveşte autostrada A3 (Bucureşti-Ploieşti – n.red.), nu deţinem informaţii privind anunţarea unui termen oficial de începere a licitaţiilor pentru amplasarea de benzinării“, spun reprezentanţii MOL România, filiala locală a grupului petrolier ungar MOL, care are 147 de benzinării la nivel naţional. Compania are benzinării atât pe autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, cât şi la intrarea din Bucureşti pe autostrada A2 Bucureşti-Constanţa.
Trafic pe sfert faţă de estimări
Nici valorile de trafic nu sunt unele prea mari în cazul autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Cele mai recente informaţii transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) către ZF cu privire la valorile de trafic de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti datează din luna mai a anului trecut, când cifrele arătau că această şosea era tranzitată de circa 9.300 de vehicule în fiecare zi. Potrivit CNADNR, traficul zilnic estimat pe această autostradă în primul an de la deschidere era de 39.000 de vehicule.
O explicaţie a traficului mult mai mic faţă de estimările iniţiale este faptul că autostrada Bucureşti-Ploieşti nu este încă finalizată complet, având în vedere că în vara anului 2012 au fost inauguraţi circa 55 de kilometri între Centura Capitalei (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos) şi Ploieşti. Mai lipsesc circa 6,5 kilometri între şoseaua Petricani din Bucureşti şi centura Capitalei, care ar putea convinge mai mulţi şoferi să aleagă autostrada în detrimentul DN1.
Aceşti 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti vor fi gata însă abia anul viitor, deşi lucrările au început în urmă cu doi ani şi trebuia să fie finalizate 6 luni mai târziu, potrivit ultimelor informaţii oferite de CNADNR pe această temă, în urmă cu aproape un an. CNADNR a prelungit anul trecut contractul de execuţie a celor 6,5 kilometri, semnat cu italienii de la Pizzarotti şi Tirrena Scavi până în aprilie 2015, după ce în 2012 lucrarea fusese suspendată pentru că nu au mai fost fonduri. Ministrul marilor proiecte de infrastructură Dan Şova (nominalizat în prezent ca viitor ministru al transporturilor) preciza în ianuarie că speră ca „ciotul“ de 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti să fie finalizat anul acesta sau în februarie-martie 2015.
O autostradă de 450 mil. euro
Costul de construcţie al autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, care va avea în cele din urmă 62 de kilometri, se ridică la puţin peste 450 de milioane de euro, bani veniţi de la bugetul de stat. CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF privind cea mai recentă estimare de finalizare a celor 6,5 kilometri lipsă din Bucureşti-Ploieşti.
De asemenea, compania de drumuri nu a comentat lipsa spaţiilor de servicii şi a benzinăriilor de pe cei 55 de kilometri funcţionali ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti şi nici nu a oferit informaţii privind intenţia de a finaliza în viitorul apropiat alte noduri rutiere de intrare-ieşire pe această şosea.
Autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi continuată în următorii ani către Braşov, statul având de altfel în prezent în derulare procedura de construcţie în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov, unde au fost desemnaţi drept investitori privaţi companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia).
Deocamdată contractul de concesiune nu a fost semnat, companiile fiind în stadiul de a căuta finanţare pentru acest proiect, însă premierul Victor Ponta asigura în urmă cu câteva luni că lucrările efective de construcţie a autostrăzii Comarnic-Braşov vor începe până la finalul lunii aprilie 2014.
Şova spunea în ianuarie că doreşte ca întreaga bucată de autostradă între Bucureşti şi Braşov să fie dată în concesiune pentru întreţinere şi operare, dar şi pentru construcţia autostrăzii între Comarnic şi Ploieşti.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.03.2014