Acţionarii Poiana au vândut fabrica de dulciuri din Braşov. Noua destinaţie: hotel

„Funcţiunea existentă“, respectiv cea de obiectiv industrial, a devenit incompatibilă cu „prestigiul zonei“.

 

Consiliul Local Braşov a aprobat planul urbanistic zo­nal depus de Mondelez România, proprietarul bran­dului de ciocolată Poiana, care prevede construirea unui ansamblu - cuprins dintr-un hotel, un centru de con­fe­rinţe şi spaţii comerciale - pe terenul fabricii din strada Alexandru Ioan Cuza unde până acum câţiva ani se produceau drajeuri.

 

Astfel, proprietarii fabricii au primit avizul pentru a schimba des­tinaţia terenului de circa un hectar din zona istorică a oraşului, unde se află una din cele două fabrici Poiana, cu o istorie de peste 110 de ani.

 

„Având în vedere că funcţiunea existentă (indus­tri­a­lă - fosta fabrică de produse zaharoase) este incom­pa­ti­bilă cu prestigiul zonei, iar densitatea comercială, ra­por­ta­tă la un areal larg - cartierul Blumăna - este redusă în zo­nă, s-a stabilit necesitatea analizării unor funcţiuni care să valorifice avantajele amplasamentului. Prin docu­men­taţia prezentată, se solicită construirea unui an­samblu – hotel, centru conferinţe, spaţii comerciale -, su­pra­faţa studiată în PUZ fiind de 1,3 hectare“, se ara­tă în  studiul de oportunitate avizat de primăria Braşov.

 

„Studiul de oportunitate pri­vind documentaţia „PUZ - An­samblu Hotel - Centru de Con­fe­rinţe – Spaţii Comerciale“ a fost ini­ţiat înainte de vânzarea tere­nu­lui de  pe strada Alexandru Ioan Cuza din Braşov. În momentul de faţă terenul nu ne mai apar­ţine“, a spus pentru ZF Doina Ca­vache, Corporate Affairs Manager al Mondelez România. Ea nu a precizat cine sunt noii proprietari ai fabricii. Proprietarul brandurilor de ciocolată Milka şi Poia­na, cu afaceri pe plan local de circa 130 mil. euro, mai deţine o fabrică în Braşov, situată pe Strada de Mijloc, acolo unde s-a produs până în 2009 brandul de ciocolată românesc Poiana. De atunci ciocolata Poiana a început să fie importată din Bulgaria.

 

Schimbarea destinaţiei tere­nu­lui pe care se află fa­bri­ca vine în con­textul în care industria ro­mâ­neas­că nu mai este la fel de atrac­tivă pentru investitorii străini, pe te­renurile unor foste fabrici cu tradiţie în România fiind con­stru­ite malluri, hipermarketuri, clădiri de birouri sau hote­luri. Pentru a putea atrage investitori, proprie­ta­rii foste­lor fa­brici au schimbat des­ti­naţia zo­ne­lor pe care se aflau aceste unităţi.

 

În ultimii ani, majoritatea tranzacţiilor cu terenuri de mari dimensiuni au fost realizate doar după ce pro­prie­tarii iniţiali au obţinut autorizarea unor planuri ur­ba­nistice care să permită dezvoltarea construcţiilor vizate de investitori.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.03.2014