Rezultatele macro bune îi determină pe analişti să modifice în sus prognoza PIB spre 3-3,5% creştere. "Vestea cea mai bună este că vânzările cu amănuntul cresc"

Veştile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici în primele două luni ale anului îi determină pe analişti să-şi îmbunătăţească prognozele privind creşterea PIB din acest an spre 3-3,5%.

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal, spune că are în vedere o îmbunătăţire a estimării pentru avansul PIB din 2014 la 3,5%. BCR, cea mai mare bancă după active, a modificat deja prognoza de creştere a PIB de la 2,3% la 3%, după cum spune Eugen Sinca, analistul-şef al băncii. Şi ING Bank se gândeşte să îmbunătăţească prognoza privind creşterea economică.

Până acum analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB. Media estimărilor economiştilor indica la începutul anului o creştere economică de 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne.

Anul trecut economia a înregistrat un salt de 3,5% şi a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei.

Luna februarie a adus veşti bune de la majoritatea indicatorilor macroeconomici, după evoluţiile favorabile înregistrate în prima lună a anului.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, şi-a continuat ascensiunea în februarie, făcând un salt de 9% faţă de aceeaşi lună de anul trecut. Astfel, industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an.

Trendul producţiei industriale este corelat cu cel al exporturilor. În februarie exporturile au înregistrat o creştere de 12%, până la 4,3 mld. euro. Iar pe ansamblul primelor două luni ale anului creşterea exporturilor a fost de 9,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

Dacă în 2013 economia a crescut cu 3,5%, susţinută de exporturi şi de agricultură, primele luni din acest an indică o contribuţie pozitivă a consumului intern la ascensiunea PIB. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea în februarie un plus de aproape 9% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. Iar pe serie ajustată avansul comerţului a fost de 7,5%.

Consumul populaţiei a dat semne de revenire încă din toamna anului trecut, însă a accelerat puternic în luna decembrie şi în primele două luni din 2014, acesta fiind un semn bun pentru întregul an.

„Cea mai mare parte a indicatorilor au avut o evoluţie pozitivă. Singurul sector care pare că nu dă semne de redresarea este zona con­strucţiilor. Vestea cea mai bună este că vânzările cu amănuntul cresc. Cererea internă, care până acum nu a evoluat prea grozav, pare că îşi revine. Dacă în anii trecuţi o parte din venituri se ducea spre economisire, în 2014 probabil o parte va merge spre consum. Şi din industrie veştile sunt bune. Probabil vom avea un an agricol normal. Noi suntem în curs de modificare a prognozei privind creşterea economică din 2014 spre 3,5%“, a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

În perioada 2009-2013 consumul a scăzut cumulat cu peste 15%, românii fiind tot mai precauţi în achiziţii şi preferând să facă achiziţii de valoare mare - frigidere, maşini de spălat - doar în caz de nevoie.

Din tabloul evoluţiilor pozitive de început de an nu lipseşte inflaţia, care atinge minim istoric după minim istoric. Rata anuală a inflaţiei a coborât în ianuarie la 1,06%, în februarie a ajuns la 1,05% pentru ca în martie să atingă nivelul de 1,04%. Preţurile de consum ale populaţiei au înregistrat în martie un plus de numai 0,03%, pe fondul scăderii unor preţuri la alimente.

Deşi comerţul creşte de şase luni consecutiv, încasările bugetare nu dau semne de revenire. Veniturile bugetare au scăzut în februarie cu 3,1% comparativ cu aceeaşi lună din 2013, după saltul de 10% din ianuarie. Dacă în ianuarie TVA şi accizele au susţinut creşterea veniturilor, în februarie încasările din cele două categorii de taxe s-au prăbuşit.

Semne proaste au venit în februarie, ca şi în prima lună a anului, de la construcţii. Lucrările de construcţii şi-au continuat declinul ajungând în februarie la o scădere de 12%, pe serie ajustată.

„Evoluţia sectorului construcţiilor depinde foarte mult de programul de investiţii publice“, a spus Dumitru.

Referindu-se la încasările bugetare, el a arătat că până acum evoluţia a fost foarte slabă, veniturile nereuşind să captureze trendul pozitiv al economiei.