Petrom are cu 9.300 de angajaţi mai puţin, a pierdut 8 puncte din cota de piaţă şi rafinează cu 27% mai puţin petrol, dar profitul a crescut de peste cinci ori, iar marja netă este mai mare decât cea a Exxon

Autor: Roxana Petrescu 15.04.2014

ZF începe un serial de analiză privind evoluţia celor mai mari companii din România în această perioadă de criză, încercând să identifice şi să prezinte principalele decizii ale managementului şi acţionarilor care au influenţat businessul. Serialul de analiză începe cu Petrom, cea mai mare companie locală, controlată de grupul austriac OMV şi unde statul român mai deţine 20% din acţiuni.

WikiZF: Profilul companiei OMV Petrom S.A.

Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns la finalul celor cinci ani de criză, 2009-2013, la un profit istoric de peste un miliard de euro, de 5,5 ori mai mare decât în 2009, cel mai dificil an pentru economia locală după căderea Lehman Brothers, şi la o marjă netă de câştig mai mare decât cea a unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil sau Shell.

Pe baza rapoartelor anuale ale grupului Petrom şi a situaţiilor financiare cal­culate conform stan­dar­de­lor interna­ţionale, ZF face o retro­s­pectivă a ceea ce au însemnat cei cinci ani de criză pentru unicul pro­ducător de petrol şi gaze din România şi scoate în evidenţă prin­cipalele trans­formări prin care a trecut compania. Acest exerciţiu va fi reluat de ZF pentru primele 100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri.

Datele publicate de companie arată că dacă la finalul anului 2009 Petrom avea  o cotă de piaţă în România de 42%, în 2013 aceasta a ajuns la 34%.

Scăderea cotei de piaţă a Petrom a intervenit în contextul în care datele de la INS arată că la finalul anului trecut cererea de carburanţi îşi revenise la nivelul din 2009, de circa 6 milioane de tone de benzină şi motorină.

Mai mult, competitori de talie mai mică, aşa cum este cazul grupului ungar MOL, au reuşit în această perioadă să câştige puncte procentuale prin continuarea extinderii pe piaţa locală.

Un alt factor prin care s-ar putea explica reducerea cotei de piaţă a Petrom este şi intrarea pe segmentul distribuţiei de produse petroliere a unor noi jucători aşa cum sunt ruşii de la Gazprom sau azerii de la SOCAR. Tot datele din rapoartele anuale ale Petrom arată că anul trecut compania a vândut 5,2 mil. tone de produse rafinate, la ni­vel de grup, în timp ce în 2009 vân­zările companiei se ridicau la 6,18 mil. tone.
 

Rafinează mai puţin

Un alt indicator care reflectă schimbări în activitatea Petrom este cantitatea de ţiţei procesat care a ajuns la 4 milioane de tone anul trecut, cu circa 27% mai puţin faţă de 2009 când Petrom rafinase aproape 5,5 milioane de tone de petrol.

Principala explicaţie pentru această scădere este decizia de a închide rafinăria Arpechim în 2011, una dintre cele mai mari rafinării din România, care însă a fost considerată de ma­nagementul Petrom ca fiind „prea mică, ineficientă şi fără ieşire la mare“. În 2008, rafinăria din Piteşti reprezenta circa jumătate din capacitatea de rafinare a Petrom care acum mai are o singură rafinărie în portofoliu, Petrobrazi.

Nici producţia de petrol şi gaze la nivel de grup nu a crescut, astfel că anul trecut Petrom a extras 66,6 milioane de barili echivalent petrol, cu 2,42% mai puţin decât în 2009. Cu toate acestea, dacă se ia în calcul exlcusiv producţia de hidrocarburi din România, pentru prima dată de la privatizarea companiei în 2004, anul trecut extracţia de petrol şi gaze a Petrom a înregistrat o creştere marginală. La nivel de grup, rezultatele au fost influenţate negativ de scăderea producţiei de gaze din Kazahstan.