Interesele cui au prioritate în Uniunea Europeană?

Austria a criticat sancţiunile Occi­den­tu­lui contra Rusiei, a semnat un con­tract prin care colaborează cu Gaz­prom la con­struirea gazoductului rusesc South Stream şi i-a oferit preşedintelui Vla­di­mir Putin o platformă de atac contra politicilor Statelor Unite. Toate aceste „cadouri“ sunt făcute de Viena Rusiei cu toate că Bruxellesul a forţat Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, să în­gheţe cola­bo­rarea cu Gazprom la con­struirea ace­luiaşi gazoduct, despre ca­re spune că încăl­ca regulile comu­ni­tare privind con­cu­renţa. Austria cere de­ro­garea South Stream de la aceste reguli.

Preşedintele Putin a venit marţi la Viena la câteva ore după ce grupul aus­triac de energie OMV a semnat cu cel rusesc Gazprom contractul prin care au pus bazele consorţiului South Stream Aus­tria, cel care va construi sec­ţiu­nea aus­triacă a gazoductului South Stream. Con­ducta ar trebui să aducă gaze ruseşti în sudul şi centrul Europei ocolind pro­blematica Ucrainei.

Directorul general al OMV a expli­cat că acest gazoduct va „asigura secu­ri­ta­tea energetică a Europei, dar mai ales a Austriei“. Austria, unul dintre pilonii zo­nei euro, este dependentă în propor­ţie de 50% de gazele importate de Rusia.

Pentru Bulgaria, gazoductul ar asi­gu­ra nu doar o siguranţă energetică mai ma­re în faţa problemelor pe care Rusia le are cu Ucraina – Bulgaria este depen­den­tă în totalitate de gazele ruseşti –, ci şi pre­ţuri cu discount pentru impor­turile din Rusia.

Ambasada americană din Viena a ata­cat mascat decizia Austriei printr-un co­municat în care se arată că uni­ta­tea transatlantică este esenţială pen­tru „des­curajarea agresiunilor din partea Rusiei“ şi că austriecii „ar trebui să se gân­dească cu atenţie dacă evenimentele de astăzi contribuie sau nu la acest efort“, scrie Deutsche Welle.

La întâlnirea cu preşedintele aus­triac Heinz Fischer Putin a respins cri­ti­cile spunând că „prietenii noştri ame­ri­cani vor să aprovizioneze ei Europa cu ga­ze naturale. Ei fac orice pentru a sa­bota acest contract“.

Putin şi Fischer au scos în evidenţă le­gă­turile de afaceri strânse dintre Aus­tria şi Rusia, preşedintele rus descriind Austria ca un partener „important şi de în­credere“. Austria a fost prima ţară vest-eu­ropeană care a semnat, în 1968, cu Moscova contracte de aprovizionare pe termen lung cu gaze. Rusia este al trei­lea cel mai mare partener comercial din afara UE al Austriei, după SUA şi Elveţia.

Ministrul suedez de externe a cri­ti­cat vizita lui Putin la Viena. „Ştim că Putin vrea să învrăjbească UE. Ruşii întot­deauna fac aşa când sunt încolţiţi“, a spus el.

Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre să reziste presiunilor Krem­linului pentru realizarea pro­iec­tului South Stream argumentând că aces­ta nu respectă legea concurenţei în UE pentru că nu oferă acces la con­duc­tă altor distribuitori în afară de Gaz­prom – regula accesului terţilor. EU se opu­ne şi faptului că Gazprom va con­trola atât gazoductul cât şi livrările de gaze. South Stream contravine, de aseme­nea, politicii UE de diversificare a surselor de energie pentru a se reduce de­pendenţa de Rusia.

Bulgaria este ţara pe teritoriul că­reia gazoductul, care va trece prin Ma­rea Negră, iese la suprafaţă şi pătrunde pe teritoriul UE, prin urmare este un ele­ment important în realizarea proiectului.

CE a fost drastică în privinţa cola­bo­rării Bulgariei în South Stream şi a des­chis procedură de infringement îm­po­triva ţării, care a încercat, fără suc­ces, să găsească breşe în legislaţia UE pen­tru a continua proiectul. Bruxellesul a cerut oprirea lucrărilor la secţiunea bul­gă­rească a South Stream din două motive.

Primul este faptul că South Stream Bul­garia a primit sarcina proiectării, finan­ţării, contruirii şi gestionării con­ductei într-un mod netransparent şi fără competiţie, a explicat Chantal Hughes, pur­tătorul de cuvânt al comisarului euro­pean pentru piaţa internă Michel Barnier, pentru postul naţional de radio din Bulgaria. Un alt motiv de îngri­jo­ra­re sunt acordurile cu subcontractorii, ca­re avantajează anumite companii ru­seşti şi bulgăreşti. Retorica Bru­xel­lesului contra implicării Bulgariei în South Stream a devenit mai dură după ce s-a aflat cu certitudine că pentru lu­cră­rile de construcţie partea bulgară a ales o companie a cărui proprietar este vizat de sacţiunile Occidentului. Aceste sanc­ţiuni nu vizează însă nici pe preşe­din­tele Rusiei, care poate astfel călători li­ber în UE, şi nici pe vreun oficial de rang înalt al Gazprom.