Consultanţii fiscali salută rescrierea Codului fiscal, dar critică menţinerea sintagmei „de regulă“, care a permis modificări ale legislaţiei
Rescrierea Codului fiscal este o iniţiativă pozitivă, aşteptată de mult timp atât de specialiştii în fiscalitate, cât şi de contribuabili, dar consultanţii fiscali critică menţinerea sintagmei „de regulă“, care a permis modificări frecvente, peste noapte, ale legislaţiei.
Codul fiscal, care a fost publicat în decembrie 2003 (Legea 571/2003) şi a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a suferit în 10 ani circa 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus oamenii de afaceri în dificultate.
În legislaţie a fost inclusă o prevedere conform căreia acest act normativ se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, „de regulă“, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia. Cei care au scris varianta iniţială a codului au susţinut că prin introducerea acestei prevederi s-a dorit ca legislaţia fiscală să fie cât mai predictabilă. Dar includerea sintagmei „de regulă“ a făcut ca efectul să fie contrar, această sintagmă permiţând frecvente modificări ale legislaţiei fiscale.
După mai bine de 10 ani de la apariţia Codului fiscal, Ministerul Finanţelor face oficial prima tentativă de republicare a acestui act normativ, unul dintre cele mai importante pentru toţi jucătorii din economie. „Ideea nu poate decât să ne bucure, mai ales că nu e nouă, mediul de afaceri o susţine de câţiva ani buni. Este bine că s-a facut primul pas dintr-un drum care va fi cu siguranţă lung, obositor şi plin de obstacole. Sper să poată fi dus la bun sfârşit şi de anul viitor să avem deja ca instrument de lucru Codul fiscal 2.0.“, spune Gabriel Sincu, director executiv tax advisory services la firma de audit şi consultanţă EY România. Ministerul Finanţelor a finalizat procesul de rescriere a Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, proiectele fiind lansate în această lună în dezbatere publică. După multitudinea de modificări din ultimii 10 ani, Codul fiscal a ajuns să fie greu de urmărit atât de contribuabili, cât de contabili şi inspectorii fiscali.
Sincu apreciază că prevederea care a permis modificări frecvente ale Codului fiscal ar trebui eliminată cu totul, în condiţiile în care realitatea a demonstrat că este total inaplicabilă. „În cei 10 ani şi jumătate de când Codul fiscal este în vigoare nu a fost posibil să fie respectată nici măcar o singură dată. Asta întrucât pe de o parte strategia pe termen mediu şi lung nu este punctul forte al autorităţilor, iar pe de altă parte Codul Fiscal trebuie să se comporte ca un organism viu, fiind nevoie să se adapteze rapid la realităţile vietii economice. Desigur, nu este deloc plăcut să avem de-a face cu astfel de modificări apărute peste noapte, dar poate că ar fi mai bine eliminăm acest paragraf şi odată cu el frustrările pe care le generează.“
La rândul ei, Ramona Jurubiţă, partener, deputy head of taxation services la KPMG România, spune că prevederea respectivă trebuie eliminată. „Cred că se păstrează în continuare pentru a se putea face modificări prin ordonanţă de urgenţă.“
Rescrierea celor două coduri este un prim pas în asigurarea unui mediu stabil şi predictabil fiscal, spune Jurubiţă. „Totuşi, pentru ca acest lucru să fie menţinut ar trebui să nu mai vedem modificări fiscale făcute cu sau fără consultare prealabilă în decurs de câteva săptămâni sau chiar zile prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. În mod normal, pe viitor ar trebui să tindem spre o singură modificare pe an.“
Rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală este un lucru pozitiv în primul rând prin faptul că va facilita accesul la textele legislative, care în momentul de faţă se face cu foarte mare greutate chiar şi de specialiştii în domeniu. Rescrierea ambelor coduri a fost şi este un proces anevoios datorită faptului că pe lângă o rearanjare de ordin estetic (corelare articole, simplificare termeni, etc) vorbim şi de o introducere a unor concepte noi, dar şi de aliniere a prevederilor actuale în funcţie de realitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii, apreciază specialista de la KPMG.
Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România spune că iniţiativa rescrierii şi republicării Codului fiscal pentru a cuprinde toate modificările operate între timp este bine-venită. „De fapt, aşteptăm de mult timp această iniţiativă . De 10 ani, de când s-a publicat prima oară Codul fiscal, au survenit o serie de modificări operate prin ordonanţe de urgenţă si apoi legiferate de Parlament, care la rândul său de multe ori a adus modificări ordonanţelor de urgenţă. Mai apoi, când au fost încorporate şi contribuţiile sociale şi de sănătate în cod, preluate de la legile speciale pentru aceste contribuţii, s-a ajuns în situaţia de a ţine foarte greu evidenţa articolelor, fiind multe articole cu acelaşi număr, diferenţiate prin indici“, spune Mitroi.
Dacă răsfoieşti Codul fiscal actual, constaţi că se încheie la articolul 298, ca şi în varianta iniţială, din urmă cu 10 ani. Însă dacă numeri articolele Codului fiscal, observi că sunt 411. Care este explicaţia? De-a lungul timpului au fost inserate articole noi, cu acelaşi număr, la care s-au adăugat indici, după modelul francez, astfel că numărul real al articolelor ajunge la 411. Deci peste 100 de articole noi au apărut în Codul fiscal de la apariţie până în 2013. Iar Codul fiscal şi normele metodologice au fost modificate prin mai mult de 100 de acte normative, după cum au spus unii consultanţi fiscali.
În textul supus dezbaterii publice există elemente importante, de natură să îmbunătăţească cadrul fiscal al agenţilor economici din România. De asemenea este de precizat că mediul de afaceri a propus şi alte modificări semnificative, în vederea înlesnirii aplicării legii de către inspectorii fiscali şi aducerii clarificărilor necesare textului de lege. Cu toate acestea, unele dintre propunerile mediului de afaceri nu au fost preluate de Ministerul de Finanţe în cadrul textului de lege supus dezbaterii, spune Silviu Sandache, senior manager la Deloitte România.
Silviu Sandache, senior manager, Deloitte România
Principalele modificări aduse Codului fiscal în varianta rescrisă
Impozite şi taxe locale
Titlul privind impozitele şi taxele locale pare a fi cel care, potrivit noilor modificări propuse, va suferi cele mai multe schimbări. Principalele modificări ce urmează a fi implementate:
- Este actualizată lista privind clădirile/terenurile/mijloacele de transport scutite de la plata impozitelor şi taxelor locale, introducându-se totodată o nouă categorie privind clădirile/terenurile/mijloacele de transport pentru care pot fi acordate scutiri sau reduceri, în baza deciziei consiliilor locale.
- Una dintre cele mai importante modificări aduse în cadrul acestui titlu se referă la reclasificarea impozitelor pe clădiri plătite de persoanele fizice. Astfel, potrivit noilor modificări introduse, se doreşte plata unui impozit diferit în funcţie de tipul clădirii - rezidenţială/ nerezidenţială/ cu destinaţie mixtă, eliminându-se totodată cotele majorate în cazul deţinerii în proprietate a mai multor clădiri.
- Se actualizează modul de calcul al impozitelor şi taxelor locale în cazul terenurilor şi mijloacelor de transport.
Impozit pe profit
Din perspectiva impozitului pe profit, principalele modificări aduse Codului fiscal vizează în special următoarele:
- Se aliniază prevederile Codului fiscal referitoare la modalitatea de reportare a erorilor contabile, cu legislaţia contabilă în vigoare.
- Se aduc prevederi suplimentare cu privire la veniturile neimpozabile. Astfel, potrivit noilor modificări propuse, sunt considerate, de asemenea, neimpozabile veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, ce compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare.
- Se modifică regula generală de deductibilitate a cheltuielilor din punctul de vedere al impozitului pe profit, acestea fiind deductibile dacă sunt efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice. Potrivit prevederilor actuale, sunt considerate cheltuieli deductibile acele cheltuieli aferente veniturilor impozabile.
- Se simplifică modalitatea de calcul al limitării deducerii cheltuielilor de protocol.
- Se simplifică modul de calcul al bazei privind deducerea fiscală acordată în cazul rezervei legale, această bază fiind reprezentată de profitul contabil fără ajustări fiscale.
- Se aliniază prevederile fiscale privind valoarea amortizabilă a mijloacelor fixe cu cele precizate prin OMF 1898/2013 ce modifică OMF 3055/2009.
- Se elimină neutralitatea operaţiunilor de contribuţie cu active la capitalul social al unei persoane juridice.
Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Modificări importante au fost propuse şi cu privire la impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi. Printre acestea se regăsesc:
- Clarificări cu privire la înţelegerea termenului de „plată a unui venit“ şi anume îndeplinirea obligaţiei de a pune fonduri la dispoziţia creditorului potrivit contractului sau altor înţelegeri convenite între părţi.
- Introducerea unor noi prevederi vizând categoriile de venituri neimpozabile în România. Printre acestea amintim: veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de participare sau veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate juridică sau de alte organisme asimilate acestora, din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare, deţinute direct sau indirect într-o persoană juridică română.
- Introducerea unui nou capitol, privind asocierile respectiv entităţile transparente fiscal care desfăşoară activitate în România.
Impozitul pe venit
Din perspectiva impozitului pe venit, sunt propuse următoarele:
- Actualizarea listei privind veniturile neimpozabile, acestora alăturându-li-se printre altele indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului sau recompensele acordate conform legii din fonduri publice.
- Redefinirea veniturilor obţinute din activităţi independente, acestea incluzând veniturile din activităţi economice precum veniturile din activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ale contribuabililor.
- Corelarea prevederilor acestui titlu cu cele stipulate la Titlul II privind impozitul pe profit, printre acestea numărându-se tratamentul fiscal aferent cheltuielilor aferente autoturismelor, cheltuielile sociale, dobânzile/ majorările de întârziere aferente contractelor comerciale încheiate cu autorităţile fiscale etc.
Taxa pe valoarea adaugată
Potrivit noilor modificări legislative, titlul privind TVA nu a suferit foarte multe schimbări, cu toate acestea:
- Sunt introduse şi aduse completări cu privire la definirea unor termeni din perspectiva TVA privind decontul special de taxe, persoana parţial impozabilă, serviciile de telecomunicaţii.
- Sunt introduse noi prevederi fiscale privind ajustarea TVA
- Se aduc precizări suplimentare referitoare la corectarea facturilor şi autofacturarea.
Ce spun consultanţii despre rescrierea Codului fiscal
Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România
Iniţiativa rescrierii şi republicării Codului fiscal pentru a cuprinde toate modificările operate între timp este bine-venită. De fapt, aşteptam de mult timp această iniţiativă. De 10 ani, de când s-a publicat prima oară Codul Fiscal, au survenit o serie de modificări operate prin ordonanţe de urgenţă şi apoi legiferate de Parlament.
Gabriel Sincu , director executiv, Tax Advisory Services, EY România
După mai bine de 10 ani de la apariţia Codului fiscal, Ministerul Finanţelor face oficial prima tentativă de republicare a acestui act normativ, unul dintre cele mai importante pentru toţi jucătorii din economie. Ideea nu poate decât să ne bucure, mai ales că nu este nouă, mediul de afaceri o susţine de câţiva ani buni.
Ramona Jurubiţă, partener, deputy head of taxation services la KPMG România
Rescrierea Codului fiscal este un lucru pozitiv în primul rând prin faptul că va facilita accesul la textele legislative, care în momentul de faţă se face cu foarte mare greutate chiar şi de către specialiştii în domeniu.