Economia italiană s-a împotmolit din nou în recesiune, iar industria germană începe să simtă impactul furtunii geopolitice care rupe legăturile dintre Vest şi Rusia

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare.

Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice din Ucraina, cu Moscova ameninţând Europa cu propriile sancţiuni economice, iar armata rusă prezumtiv concentrând 20.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina. Polonia a evocat, chiar, pericolul unei invazii ruseşti.

Sub suflul impactului acestor veşti şi al anticipării de către investitori a unei atitudini pasive din partea Băncii Centrale Europene, euro a ajuns ieri la minimul ultimelor nouă luni în raport cu dolarul, iar principalele burse europene s-au scufundat în teritoriul negativ.

Cu doar câteva zile înainte, marţi, noul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat că zona euro nu a ieşit încă din criză.

PIB-ul italian a scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru în raport cu primul, după ce în perioada ianuarie-martie s-a comprimat cu 0,1%, scrie agenţia Thomson Reuters. Ministrul economiei Pier Carlo Padoan a explicat că în aceste condiţii avansul economic din acest an va fi mai mic decât cel pe baza căruia s-a calculat bugetul ţării.

Economia ieşise în ultimul trimestru al anului trecut, cu o creştere de 0,1%, din recesiunea în care era împotmolită din 2011. Biroul de statistică a precizat că noua contracţie reflectă scăderea activităţii din industrie, servicii şi agricultură. Italia este o economie cu o rezistenţă „cronică“ la reforme.

Aşteptările exportatorilor germani sunt cele mai sumbre din ultimul an

În Germania, ţara către care se duc cele mai multe din exporturile României, ministrul economiei a anunţat că în iunie comenzile pentru industria manufacturieră au scăzut cu 3,2% în raport cu luna mai, ritm dublu faţă de scăderea de 1,6% din luna mai, notează Forbes. În termeni anualizaţi, comenzile s-au redus cu 2,4%.

Datele sunt îngrijorătoare pentru economia germană dacă este avută în vedere specializarea industriei pe produse cu valoare adăugată mare. „Germania are legături comerciale foarte strânse cu Rusia, aşa că, având în vedere sancţiunile implementate acum, va fi una dintre ţările cel mai dur lovite de acestea“, crede Ian Stannard, analist la Morgan Stanley.

Un indicator calculat de institutul de cercetare economică Ifo arată că optimismul oamenilor de afaceri din Germania scade de trei luni, iar aşteptările exportatorilor sunt cele mai sumbre din ultimul an.

Carsten Brzeski, analist la ING, consideră că „stagnarea economiei germane în al doilea trimestru este greu de evitat, iar motorul industrial pierde combustibil. Datele arată că pericolele pentru economia germană nu vin doar de la tensiunile geopolitice, ci şi de la cererea slabă din partea partenerilor din zona euro“, scrie Financial Times.

Goldman anunţă sfârşitul „epocii de aur“ a bondurilor de la periferia Europei

Analiştii de la Goldman Sachs cred că randamentele obligaţiunilor unor ţări precum Italia, Spania şi Portugalia vor începe să crească pe măsură ce inflaţia din zona euro se apropie de pragul de jos, iar yieldurile titlurilor americane de trezorerie avansează, scrie CNBC. Asfel, se apropie de sfârşit o perioadă de doi ani în care costurile de împrumut ale ţărilor de la periferia zonei euro, cel mai dur lovite de criză, au scăzut în pofida logicii comune.

Această gură de oxigen a fost alimentată de celebrul discurs al lui Mario Draghi din iulie 2012 în care preşedintele BCE a promis că va face „orice este necesar“ pentru a proteja euro. Cu aceste cuvinte Draghi a pus practic pauză crizei din zona euro.

De atunci BCE a luat măsuri fără precedent, precum aducerea dobânzii de politică monetară aproape de zero şi coborârea dobânzilor la depozite în teritorul negativ, pentru a stimula creşterea economică, pentru a deprecia un euro atât de tare încât a ajuns toxic pentru exporturi, şi a preveni ca inflaţia slabă să se transforme în deflaţie. Astăzi consiliul de guvernatori al BCE se întâlneşte din nou, dar analiştii nu se aşteaptă ca aceştia să ia vreo decizie surprinzătoare. „Ne îngrijorează mai mult Italia unde, în ultimele luni, datele privind activitatea economică au continuat să ne surprindă negativ, iar reformele întârzie“, a spus Francesco Garzarelli, analist al Goldman. El a avertizat că Portugalia este o altă incertitudine deoarece fondurile de bailout sunt absorbite de salvarea activelor sănătoase ale Banco Espirito Santo, iar scandalul care înconjoară prăbuşirea uneia dintre cele mai mari bănci portugheze ar putea lăsa o moştenire negativă în ceea ce priveşte „transparenţa şi credibilitatea instituţională“.