Nuclearelectrica lansează procesul de selecţie a investitorilor pentru reactoarele nucleare 3 şi 4

Autor: Carol Dan 27.08.2014

"Nuclearelectrica informează acţionarii, investitorii şi publicul că în 27 august iniţiează procedura competitivă de selectare de investitori pentru realizarea proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă («proiectul»), în conformitate cu strategia de continuare a proiectului aprobată în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor SNN din 22 august 2014", potrivit unui comunicat al companiei de stat transmis miercuri MEDIAFAX.

Potrivit strategiei de atragere a investitorilor aprobată de AGA Nuclearelectrica în 22 august, statul va ceda potenţialelor companii interesate 51% din proiect, dar va păstra, alături de Nuclearelectrica, cel puţin 30% din acţiuni.

Prima etapă a procedurii de selecţie constă în calificarea investitorilor interesaţi pe baza documentaţiei de calificare depuse. În urma îndeplinirii cerinţelor de calificare, investorii vor avea acces la informaţii detaliate cu privire la proiect.

Ulterior, investitorii vor fi invitaţi să depună scrisori de intenţie, care vor fi evaluate, după care va fi selectat investitorul şi va începe negocierea pentru înfiinţarea unei companii de proiect, care va dezvolta investiţia.

Pentru început, se va crea o societate mixtă din aportul exclusiv în numerar al Nuclearelectrica şi al investitorului privat selectat, corespunzător unor cote de 49%, respectiv 51%. Nuclearelectrica va contribui iniţial la capitalul social al firmei mixte cu aport în numerar în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2 milioane de euro, reprezentând 49% din capitalul iniţial al firmei mixte. Firma mixtă se va transforma, după doi ani, în producător independent de electricitate (IPP).

În această societate mixtă, Nuclearelectrica va transfera valoarea investită în Energonuclear, firma mixtă înfiinţată în 2009 pentru derularea investiţiei. Firma este în prezent controlată integral de Nuclearelectrica, după ce toţi investitorii selectaţi în 2007 au renunţat la proiect.

Ulterior fazei iniţiale de constituire a firmei mixte, se va avea în vedere valorificarea investiţiei efectuate de Nuclearelectrica în Energonuclear, urmărindu-se obiectivul principal ca Nuclearelectrica să deţină o participare în firmă, în afara aporturilor iniţiale şi după caz, care să asigure protejarea investiţiilor Nuclearelectrica în Energonuclear.

După îndeplinirea anumitor condiţii care vor fi agreate cu investitorul privat printr-un memorandum de înţelegere, Nuclearelectrica va avea dreptul de a contribui cu aport în numerar pentru păstrarea cotei de 49% în firma mixtă.

În firma mixtă, Nuclearelectrica va avea dreptul de a participa cu aport în natură reprezentat de activele existente în proprietatea sa destinate proiectului, printre care şi 75 de tone de apă grea. Nuclearelectrica nu va avea obligaţia să furnizeze apă grea pentru reactoarele 3 şi 4.

De asemenea, statul român va avea dreptul de a intra în structura acţionariatului cu aport în natură, la orice dată ulterioară constituirii firmei mixte, cu respectarea procentului minim de deţinere de către investitorul privat.

Cerinţa principală este ca investitorul privat să poată dovedi că are capabilităţi în construcţia de reactoare nucleare şi în finanţarea, din surse propii sau atrase, a unor astfel de investiţii.

De asemenea, având în vedere că centrala din Cernavodă este proiectată să funcţioneze cu tehnologie canadiană CANDU 6, investitorul privat care va fi selectat va trebui să demonstreze că ştie să construaiscă şi să administreze în condiţii de siguranţă reactoare nucleare dotate cu o astfel de tehnologie.

Proiectul construcţiei celor două reactoare a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect de atunci, Energonuclear, au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (grup franco-belgian).

Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF SUEZ au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect.

Ultimii doi investitori privaţi rămaşi în compania de proiect, Enel şi ArcelorMittal România, au decis la finele lui 2013 să părăsească proiectul construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4, astfel că Nuclearelectrica a rămas unicul acţionar implicat.

La nivelul autorităţilor române se află în stadii diferite de analiză o serie de măsuri menite să stimuleze interesul investiţional pentru proiectele în capacităţi energetice bazate pe tehonologii cu emisii reduse de carbon.

O variantă este posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma bursei de energie OPCOM cât şi în afara acesteia şi dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon.

O altă variantă discutată de autorităţi este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plus valoare în plan economic şi social.

Guvernul speră să construiască reactoarele cu investitori chinezi. Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie cu compania China General Nuclear Power Group (CGN) privind construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

Statul deţine, prin Departamentul pentru Energie, 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica, iar Fondul Proprietatea controlează 9,7% din titluri. Nuclearelectrica acoperă aproximativ 18% din necesarul anual de electricitate al României.