Cel mai puternic bancher european este chemat din nou să salveze Europa. Joi la Frankfurt este o zi decisivă la BCE. Fabricile dau semne de oboseală, iar economia bătrânului continent se îneacă

Autor: Cristian Hostiuc 03.09.2014

Banca Centrală Europeană este presată din toate părţile să printeze tot mai mulţi bani pe care să-i pompeze într-o economie europeană extrem de obosită, care reacţionează din ce în ce mai greu la stimuli.

Joi, Consiliul BCE condus de italianul Mario Draghi se întâlneşte din nou la Frankfurt, acolo unde se află sediul Băncii Centrale Europene, pentru a vedea ce măsuri poate să ia pentru a ţine în viaţă economia europeană care a început să găfâie tot mai evident.

Germania a încetinit vizibil şi nu mai poate să tracteze celelalte ţări puternice ale Europei, Franţa, Italia sau Spania, care stagnează.

Ultimele date la nivel european arată foarte prost. Indicele PMI ( purchasing manufacturing index ), care exprimă comenzile industriale ale companiilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele treisprezece luni, ajungând la 50,7 puncte, un nivel care nu permite deloc speranţe de reducere a şomajului în perioada următoare.

Draghi este presat să apeleze la QE, un instrument de politică monetară folosit de americani, prin care BCE cumpără titluri de valoare de pe piaţă, de toate tipurile şi injectează astfel bani în economie.  

Inflaţia în zona euro este sub 1% pe an (în iulie a fost 0,3%), cu mult sub ţinta BCE de 2%, iar frica analiştilor este că economia europeană se îndreaptă pas cu pas spre deflaţie dacă BCE nu ia măsuri pentru a forţa creşterea inflaţiei şi susţinerea activităţii economice.

“Draghi s-a băgat singur în colţ şi nu poate să întoarcă spatele şi să nu facă nimic”, a menţionat Lorcan Roche Kelly, analist la Agenda Research, o firmă de consultanţă de la Londra, citat de Financial Times.

Pieţele financiare se aşteaptă ca BCE “să facă ceva” şi din acest motiv bursele au crescut susţinut în ultima perioadă. De asemenea moneda europeană a pierdut 5% faţă de un coş format din alte valute.

Conflictul din Ucraina începe să se vadă în special la nivelul economiei germane, în iulie fabricile nemţeşti având cea mai proastă lună din septembrie anul trecut. 

Dacă economia Europei şi în special a Germaniei, Franţei, Italiei, pieţele unde România are exporturile cele mai mari, nu-şi revine, nici economia României nu are forţă să crească de la sine, doar pe baza cererii interne.

În T2 economia României a scăzut cu 1% faţă de T1, iar ritmul de creştere anual s-a redus la 2,4% faţă de 3,9% în T1. Investiţiile, atât cele de stat, cât şi cele private sunt în scădere, companiile şi Ministerul Finanţelor preferând să ţină banii în cont decât să-i pună în mişcare în economie.

Companiile nu au încredere în viitor şi aşteaptă ca întâi statul să dea drumul şi să cheltuiască mai mulţi bani în investiţii înainte de a face şi ele un pas în acelaşi sens.

Economia americană merge la turaţie maximă, dar acest lucru nu este suficient pentru a tracta şi bătrânul continent, unde politicienii şi cei aflaţi la putere în executiv nu au idei şi nici forţa de a restructura propriile economii burgheze şi a readuce creşterea.

Toată lumea aşteaptă ca BCE să salveze Europa, inundând piaţa cu bani, până la un nivel să fie absorbiţi în economie, care să revină pe creştere. Dar numai prin măsuri monetare nu se poate întâmpla acest lucru. De aceea sunt presiuni din ce în ce mai mari pentru majorarea deficitelor bugetare şi investirea banilor în infrastructură.