Cum arată bulevardul Magheru - Bălcescu, acest Champs Elysées al Bucureştiului: covrigării, bănci, sex-shop-uri, teatre, librării. „Este o zonă văduvită de o politică urbană durabilă“
Una dintre cele mai cunoscute artere ale Capitalei arată ca un bazar şi exprimă „sărăcia“ vadului comercial stradal şi urban. Comerţul de retail s-a dus în mall-uri care reuşesc să atragă cei mai mulţi vizitatori şi ulterior cumpărători, iar vechile artere comerciale se învechesc odată cu trecerea anilor.
Pafar, un restaurant Frufru, urmat de un amanet, biroul de traduceri Champollion, sex-shop-ul Erotica şi covrigăria Gigi. Şase firme diferite împart frăţeşte un spaţiu de câteva zeci de metri în zona hotelului Intercontinental, din centrul Bucureştiului, locul de unde începe unul dintre principalele bulevarde ale Capitalei.
Amalgamul de firme continuă cu agenţii de voiaj, pizzerii, bănci, magazine de ciorapi şi inevitabilul Mega Image. Singurele urme de continuitate sunt cele câteva librării, teatre şi cinematografe, prezenţe cât se poate de normale pe bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, zonă delimitată de două dintre cele mai importante centre universitare din ţară, Academia de Studii Economice şi Universitatea Bucureşti. Se dovedesc însă a fi insuficiente pentru a schimba imaginea bazarului înfipt în inima Capitalei.
Dacă Parisul este renumit pentru Champs Elysées, celebrul bulevard cu trotuare ample, încărcat de magazine de lux, patiserii sau terase, iar La Rambla din Barcelona are o porţiune exclusiv pietonală plină de negustori de artă şi de restaurante, Bucureştiul are bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, o combinaţie aproape exotică de zeci de afaceri pestriţe, preţuri mari şi maşini care circulă cu viteză.
„Din nefericire, acest spaţiu încă nu se ridică la nivelul unei dezvoltări normale, este o arteră auto de mare viteză care secţionează Bucureştiul în două, fiind văduvită de repere recunoscute şi puse în valoare prin politici urbane durabile“, spune Valentin Sălăgeanu, manager de proiect în cadrul librăriilor Cărtureşti.
De altfel, printre zecile de afaceri de la parterul blocurilor, unicul element de continuitate sunt cele câteva librării, teatrele şi sălile de cinematograf care ar putea recomanda această zonă ca inima culturală a Bucureştiului.
„Mie mi se pare în regulă“, spune Iacob, un rus care acum lucrează în Israel şi care încerca să găsească hotelul Hilton pe o hartă a Bucureştiului. „Am fost în Albania recent. Poate acolo poţi spune că nu este Europa, dar aici este Europa. Este OK“, spune rusul. Mi-a fost greu să-mi dau seama dacă termenul de comparaţie faţă de care Bucureştiul părea un oraş european era cel mai potrivit.
Noutăţile din centru
Zona a început să se schimbe uşor în ultimii zece ani prin cele câteva librării deschise şi evenimentele culturale care au început să prindă viaţă.
„În 2003, când noi am deschis aici, mai existau două vechi magazine de carte. Din spatele tejghelei acoperite de sticlă – nu cumva să atingi marfa - te serveau vânzători care tranzacţionau obiecte. Abordarea noastră a fost total opusă. Cartea devenea contextul unui schimb cultural în care actul vânzării era doar expresia formală a relaţiei. În fond, ofeream o experienţă şi lucruri – carte, muzică, ceai - care fac viaţa mai frumoasă. Cu siguranţă că în siajul acestei investiţii s-au plasat ulterior şi altele care au încercat să preia din vadul format“, spune Sălăgeanu.
Azi, afacerea Cărtureşti, pornită în 2000 de doi antreprenori români, Nicoleta Dumitru şi Şerban Radu, este formată din 16 librării. Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 11,1 milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de 2012, prin librăriile Cărtureşti fiind vândute mai bine de un million de cărţi.
O investiţie de 6 milioane de euro
Poate cea mai cunoscută dintre librăriile Cărtureşti este cea de pe strada Pictor Arthur Verona, în apropiere de Piaţa Romană.
„Cărtureşti Verona este şi rodul unei înâlniri cu arhitectul Şerban Sturdza, proprietarul casei şi descendentul lui Dimitrie A. Strudza, fost prim-ministru liberal al României Mici şi preşedinte al Academiei Române. Viziunea noastră despre librărie ca agent cultural activ s-a potrivit cu dorinţa domnului Sturdza de a reintroduce în circuitul cultural al Capitalei o casă care fusese parte din viaţa societăţii româneşti pentru atât de mult timp“, explică Valentin Sălăgeanu.
Reprezentantul Cărtureşti spune că de la deschiderea librăriei, care are zilnic circa 2.000 de clienţi, şi până acum s-au investit peste 6 milioane de euro.
Locul ideal pentru o librărie
Dincolo de librăria Cărtureşti, în zona delimitată de Universitate şi Academia de Studii Economice, mai sunt librăriile Nemira, Mihail Sadoveanu, Papirus şi altele. Una dintre cele mai noi apariţii este librăria Bastilia, situată chiar lângă clădirea centrală a Academiei de Studii Economice.
„În decembrie împlinim 3 ani de existenţă. Librăria Bastilia face parte din Grupul Librarium, un lanţ de librării care şi-a propus încă de la deschiderea primei unităţi, Cartea de Nisip din Timişoara, să îşi desfăşoare activitatea în clădiri unice, case vechi, încărcate de un farmec aparte. Astfel că vila Petraşcu din Piaţa Romană nr. 5, clădire de patrimoniu, ni s-a părut locul ideal pentru o librărie în centrul Bucureştiului. Între timp, Grupul Librarium a deschis unităţi şi în centre comerciale“, spun reprezentanţii librăriei Bastilia. Potrivit acestora, librăria din Piaţa Romană are zilnic între 90 şi 100 de clienţi.
„Bulevardele Magheru şi Bălcescu sunt nu doar un centru al cărţilor din Bucureşti. Pe lângă cele peste zece librării şi anticariate, zona mai are două teatre şi trei cinematografe şi, bineînţeles, universităţile. Fiind de zeci de ani una dintre arterele principale ale oraşului - dacă nu chiar cea mai importantă -, e normal ca viaţa culturală să se desfăşoare acolo unde se află publicul ei“, mai spun reprezentanţii librăriei Bastilia. „Cu timpul şi prin acţiuni concrete de tipul Street Delivery (un eveniment care este organizat din 2006 – n.red.), sperăm ca zona să devină un spaţiu privilegiat care să ofere un model de dezvoltare urbană şi comunitară“, mai spune reprezentantul Cărtureşti.
Până atunci însă, librăriile stau înghesuite între sex-shop-uri, covrigării, sedii de bănci, agenţii de turism şi magazine de ciorapi. Deşi pare un bazar, aceasta este una dintre cele mai scumpe zone pe care Bucureştiul le are. „Ştiţi cât mă costă pe mine întreţinerea aici?“, mă întreabă revoltat un bătrân la vederea aparatului de fotografiat. Tot el răspunde: Nouă milioane!
Potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield, în 2013 bulevardul Magheru ocupa locul 55 în topul celor mai scumpe bulevarde din lume, preţul pe metrul pătrat fiind de 600 de euro pe an.
Cel mai scump era Causeway Bay din Hong Kong, unde chiria pe metrul pătrat este de aproape 25.000 de euro pe an. 5th Avenue din New York este al doilea cel mai scump bulevard din lume, cu o chirie de 21.000 de euro pe metrul pătrat pe an, iar Champs-Elysées este a treia cea mai scumpă arteră din lume, cu o chirie de 13.255 de euro pe metrul pătrat pe an.