Demonstraţiile din Hong Kong arată că prosperitatea statului nu înseamnă nimic dacă guvernele nu ascultă societatea civilă
Chiar SUA, cea mai mare putere economică la nivel mondial şi o ţară care luptă pentru democraţie în alte state, s-au confruntat cu deja celebra mişcare de protest Occupy care a atras atenţia asupra distribuirii inegale a veniturilor şi a puterii marilor companii.
Dacă Hong Kong ar fi un stat de sine stătător, ar figura în funcţie de PIB per capita în top 30 mondial, în apropierea celor mai mari economii europene. Hong Kong este unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii şi poartă de intrare şi de ieşire pentru schimburile comerciale dintre China, a doua economie ca mărime din lume, şi restul lumii. teritoriul are probleme cu distribuirea inegală a veniturilor şi cu preţurile imobiliare exorbitante, dar gradul ridicat de libertate economică îi asigură creşterea prosperităţii.
Mii de locuitori, mai ales tineri, anunţă însă o eră a nesupunerii şi protestează contra planurilor guvernului de la Beijing de a nu permite, deşi a promis, sufragiul universal în alegerile pentru guvernator din 2017. Regulile în vigoare prevăd ca eventualii candidaţi să fie numiţi de o comisie specială alcătuită din oameni loiali regimului de la Beijing.
Fosta colonie britanică are autonomie considerabilă prin modelul „o ţară, două sisteme“, dar mulţi cred că guvernul de la Beijing intenţionează să îngrădească libertăţile, precum instanţe de judecată independente şi presa liberă.
Semne de propagare?
Protestele din Hong Kong rezonează în Taiwan şi Macau. În Taiwan, un stat sub suveranitate chineză, lideri ai studenţilor au ocupat o parte din biroul reprezentativ al Hong Kongului în semn de sprijin pentru demonstranţii pro-democraţie din Hong Kong, scrie CNBC. Evenimentele sunt acoperite de toate ziarele importante, mai puţin China Times. Preşedintele taiwanez Ma Ying-jeou i-a cerut Beijingului să „asculte vocea poporului din Hong Kong“. „Cred că dacă Hong Kong poate avea sufragiu universal, s-ar ajunge
într-o situaţie în care toată lumea ar avea de câştigat“, a spus el.
Beijingul speră că Hong Kong va fi un model pentru integrarea Taiwanului. În Macau, ca şi Hong Kong, o regiune administrativă specială, un referendum organizat luna trecută în timpul alegerilor pentru guvernator, a arătat o diferenţă izbitoare între rezultatele votului şi opinia publică. O comisie formată din 400 de persoane loiale Beijingului l-au reales guvernator pe Fernando Chui, însă referendumul a arătat că 89% din cei 9.000 de locuitori nu au încredere în acesta.
Cât despre posibilitatea propagării spiritului protestatar mai departe în China, analiştii spun că aceasta este minimă. Autorităţile de la Beijing au luat ca măsură de precauţie cenzu-rarea informaţiilor despre ceea ce se întâmplă în Hong Kong.
Între timp, Turcia continuă să-şi dezvolte infrastructura şi economia, iar de demonstraţiile de anul trecut, cărora forţele de ordine le-au răspuns brutal, aduc aminte proteste sporadice ale muncitorilor în construcţii sau din mine, legate de siguranţa la locul de muncă. În mai, aproape 300 de persoane au murit blocate într-o mină. Poliţia turcă a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva manifestanţilor care au cerut demisia premierului Recep Tayyip Erdogan.