Bugetul proiectelor europene din curtea statului, tăiat cu 25%. De ce renunţă guvernul la aproape 900 mil. euro
Guvernul şi-a bugetat anul acesta suma de 16 miliarde de lei pentru proiectele cu finanţare din fonduri europene însă, la rectificarea bugetară care urmează să fie aprobată astăzi, va tăia 3,9 miliarde de lei din această sumă (25% din total). Motivul?
În primele opt luni ale anului, autorităţile publice care au implementat proiecte cu finanţare europeană nu au reuşit să cheltuiască decât 41% din banii alocaţi de stat anul acesta pentru cofinanţare, adică doar 6,7 miliarde de lei.
Guvernul, la această rectificare duce, practic, o cheltuială bugetară ce urma să fie făcută în cadrul unor proiecte derulate cu fonduri UE nerambursabile, deci decontată de Bruxelles,
într-o zonă de cheltuială bugetară oarecare (o parte din banii disponibilizaţi merg spre primării). Prin urmare, indiferent de justificare, guvernul a renunţat la a mai cheltui 3,9 mld. lei (900 mil. euro) în proiecte europene, renunţând implicit la a mai cere decontări de la Bruxelles pentru aceste sume.
În opinia lui Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC), decizia de a tăia din fondurile alocate proiectelor europene este o dovadă de inconştienţă din partea reprezentanţilor guvernului.
„Se renunţă la cea mai ieftină sursă de a atrage investiţii în toate domeniile economice. Cofinanţarea proiectelor europene reprezintă efortul bugetar cel mai mic care are cele mai bune rezultate, în materie de investiţii, de creare de locuri de muncă şi, implicit, de creştere a sumelor atrase la buget din taxe şi impozite. Mi se pare o crimă să nu foloseşti fondurile la capacitatea la care pot să le folosească state precum Cehia sau Polonia, care au rate de absorbţie poate duble faţă de România, în condiţiile în care contribuim în acelaşi procent la «coşul comun». Acesta se poate numi management? Care este principalul atribut al guvernului, nu cel de a gestiona cât mai eficient banii publici?“, se întreabă reprezentantul PSC.
Pe ultimul loc în UE la absorbţia de fonduri UE
Într-adevăr, România are cea mai scăzută rată de absorbţie din Uniunea Europeană a fondurilor structurale alocate în perioada 2007- 2013 (după Croaţia, care a intrat în UE la jumătatea anului trecut şi care are deja o rată de absorbţie de 18%). În timp ce state precum Polonia sau Cehia au reuşit să aibă o rată mai bună în materie de absorbţie de fonduri europene (Polonia - cu un grad de absorbţie de 66% şi Cehia de 49%), iar media la nivelul UE e în prezent de 60%, România a rămas cu o rată submediocră, de 36%.
Şi Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M27 România, este de părere că tăierea bugetului de cofinanţare a proiectelor europene este o măsură care nu va ameliora rata de absorbţie. „Deşi nu afectează proiectele din zona privată, probabil că diminuarea bugetelor de cofinanţare va afecta proiectele mari de infrastructură, ceea ce se va traduce atât printr-o rată scăzută de absorbţie, cât şi întârzieri sau chiar blocări în implementarea proiectelor“, a spus Cosmin Drăgoi.
La rândul său, Costin Şorici, managing partner al firmei de consultanţă Project Management Solutions, spune că măsura va avea efecte negative pentru economie. „Efectele tăierii banilor de la cofinanţarea proiectelor europene se vor vedea în întârzieri ale proiectelor mari de infrastructură, dar şi în numărul mai scăzut de locuri de muncă“, a spus Şorici, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Consultanţilor Români în Accesarea Fondurilor UE.
Se evită un dezastru şi mai mare, al suspendării plăţilor?
La finalul lunii august, rata de absorbţie a fondurilor structurale era de 36,6% (faţă de 26,5% la finalul lunii decembrie 2013), ceea ce înseamnă că, din 2007 până în prezent, doar 7 miliarde de euro (din aproape 20 de miliarde disponibile) au intrat în conturile beneficiarilor.
Practic, în primele opt luni ale anului, două miliarde de euro au intrat în economie din rambursările făcute de Comisia Europeană, în condiţiile în care România se află pe ultima sută de metri în procesul de atragere a banilor alocaţi în perioada 2007- 2013.
„O explicaţie pentru acest transfer de bani de la fonduri europene către alte zone o reprezintă faptul că se pierd oricum două miliarde de euro din suma alocată infrastructurii în perioada 2007- 2013, ca urmare a procesului de dezangajare, deci banii nu ar fi fost folosiţi. O altă explicaţie ar putea fi şi faptul că absorbţia a încetinit, nu s-au trimis prea multe cereri de decontare la Bruxelles pentru că nu s-au implementat unele recomandări de îmbunătăţire făcute de auditori. Cu alte cuvinte, se încearcă o evitare a suspendării sau a întreruperii de plăţi – cum s-a întâmplat în 2012 – pentru că autorităţile de management nu au respectat recomandările auditorilor şi, dacă mai fac decontări, riscă să blocheze plăţile cu totul“, a spus Carmen Roşu, fost director general al autorităţilor de management pentru programe precum POSDRU sau POSCCE, în prezent consultant independent în domeniul fondurilor nerambursabile.
Dar, dacă lucrurile stau cum spune Carmen Roşu, este nevoie de explicaţii de la autorităţi care au criticat fostele guverne că au condus din nepăsare la sistarea de blocaj din 2012.
De ce se repetă situaţia – de vreme ce guvernul s-a lăudat de sute de ori că a deblocat situaţia?
Deşi s-au atras 2 miliarde de euro din finanţări europene în primele opt luni ale anului (din care 830 de milioane de euro au fost încasaţi în luna februarie a acestui an, ca urmare a unor cheltuieli din 2013 decontate de Comisie), în ultimele luni datele publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene arată că s-au trimis foarte puţine declaraţii de cheltuieli la Comisia Europeană. Ca să poţi absorbi bani europeni, trebuie întâi să cheltuieşti anumite sume, care urmează să fie rambursate pe baza chitanţelor doveditoare de către Comisia Europeană.
Datele arată însă că numai la nivelul lunii august beneficiarii de fonduri europene aşteptau să primească decontări pentru facturi în cuantum de 62 de milioane de euro, valoare infimă luând în considerare faptul că România mai are puţin peste un an la dispoziţie pentru a mai cheltui peste 10 miliarde de euro din actualul exerciţiu financiar.
Pe de altă parte, Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide (care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil), crede că măsura de a transfera banii de la cofinanţarea proiectelor europene la autorităţile locale este benefică pentru economie.
„Este foarte posibil ca această măsură să fi fost bine gândită înainte, pentru că primăriile pot cheltui mai repede banii pentru infrastructură, cu rezultate vizibile anul acesta, decât CNADNR. Banii trimişi la primării se vor simţi imediat în economie, iar nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul proiectelor europene, unde foarte mulţi beneficiari trebuie să dea banii înapoi“, a mai spus Porfir.
Este adevărat, poate, că autorităţile locale cheltuiesc banii mai repede, dar, dacă nimeni nu ar da socoteală de bani ei s-ar cheltui mereu şi peste tot repede.
Aici problema nu este că autorităţile locale cheltuiesc banii pentru infrastructură mai repede, ci că banii pe care îi cheltuiesc în plus în urma rectificării nu sunt decontaţi de la Bruxelles, în vreme ce, dacă erau cheltuiţi de compania de autostrăzi, de exemplu, ei erau decontaţi.
Potrivit lui Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor de Construcţii, guvernul trebuie să încerce, în momentul în care este pe ultima sută de metri, să facă tot posibilul să atragă cât mai multe fonduri europene: „Poţi redirecţiona banii în cazul în care unele proiecte nu pot fi finalizate, dar redirecţionează-i tot către investiţii“.
Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.