Producţia de medicamente, cenuşăreasa din industria de sănătate. Fabricile „muşcă“ doar 28% din piaţa farma

Autor: Ioana David 05.10.2014

Datele de la Registrul Comerţului arată că 165 de producători farma erau înregistraţi în România anul trecut, cu cinci mai mult faţă de 2008.

„Dacă ne gândim că din Ungaria Gedeon Richter vinde aproape 1,5 miliarde de euro pe an, este puţin. Acest lucru arată că nu a fost o preocupare a autorităţilor de a se crea o strategie naţională. Situaţia actuală este o recidivă a unor politicii anterioare. România nu a fost niciodată specializată pe produse farma­ceutice. Chiar şi înainte de 1990, firmele din alte state, din fosta Cehoslovacie spre exemplu, erau specializate pe farma, ceea ce le-a permis ulterior o evoluţie specta­culoasă, în special în Est“, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător independent de medicamente din România.

Antibiotice este controlată de Mi­nisterul Sănătăţii, iar în ultimii ani managamentul producătorului ieşean s-a reorientat către pieţele externe.

Cum întreaga producţie de medi­ca­mente este redusă comparativ cu impor­tu­rile, ori cu distribuţia şi retailul, şi livrările externe au rămas la nivel scăzut. Din totalul de 655 mil. euro, cât a fost cifra de afaceri cumulată a producătorilor farma în 2013, doar 20% ar reprezenta livrările externe. „Având în vedere că puţin peste 500 mil. euro reprezintă vânzările pe piaţa in­ternă, este enorm de puţin. (…) Produsele fabricate local au o pondere de 28% în piaţa medicamentelor, în timp ce în alte state ponderea ajunge la 40%. În topul celor mai mari zece companii, în mod normal nu ar trebui să lipsească trei sau patru fabrici locale, dar în România, noi (Terapia – n.red.) suntem singurii“, a spus Dragoş Damian, CEO al producătorului Terapia, cea mai mare fabrică locală de pastile. Damian adaugă faptul că în Slovenia producţia de medicamente are o pondere de 15% în PIB. În Slovenia, cel mai mare producător este KRKA, cu venituri de 1,2 mld. euro.

Puţine au fost fabricile de medi­camente care au fost construite după 1990 în România, fără ca alte noi iniţiative să fie făcute publice. Mai mult, producţia pierde o mare capacitate odată cu ieşirea britanicilor de la GlaxoSmithKline de pe acest segment. Printre noile fabrici de pastile se numără Polipharma Industries de la Sibiu (parte din grupul Polisano), Europharm (care funcţionează la Braşov, dar unde producţia va fi sistată), Sindan sau Labormed (care deşi funcţiona încă de la începutul anilor ’90 a fost mutată într-un sediu nou în 2007 în urma unei investiţii de 17 mil. euro). 

Plecarea GSK din producţie lasă un gol de 100 mil. euro în acest sector, în care cei mai mulţi producători sunt deţinuţi de multinaţionale, iar livrările se fac în reţeaua globală a acestora.

Producţia de medicamente în Europa este de peste 200 mld. dolari anual, iar nivelul din România reprezintă doar 0,4% din total. Cele mai mari state produ­cătoare de medicamente sunt Elveţia (peste 30 mld. dolari), Germania (peste 20 mld. dolari), Marea Britanie (peste 20 mld. dolari). În Ungaria, producţia totală trece de 2,5 mld. dolari, iar în Bulgaria de 150 mil. dolari.

Producţia de medicamente în Europa este de peste 200 mld. dolari anual, iar nivelul din România reprezintă doar 0,4% din total.