Datoria publică a Franţei a depăşit pentru prima oară 2.000 de miliarde euro

Potrivit Institutului naţional de statistică, datoria publică a atins la sfârşitul celui de-al doilea trimestru 2.023,7 miliarde de euro, cu 28,7 miliarde de euro mai mare comparativ cu trimestrul precedent.

În termeni procentuali, datoria a atins 95,1% din PIB, fiind cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul de la sfârşitul primului trimestru, potrivit unui comunicat al institutului.

Creşterea datoriei a fost provocată de cheltuielile statului, care au crescut cu 35,2 miliarde de euro, în timp ce datoriile administraţiilor de securitate socială şi ale administraţiilor locale au scăzut.

Guvernul susţine că datoria publică în creştere este moştenită de la fosta guvernare. Potrivit Ministerului de Finanţe, datoria publică s-a dublat în perioada 2002-2012, de la 903 miliarde de euro la 1.860 de miliarde de euro, din care datorii de 600 de miliarde de euro au fost acumulate în intervalul 2007-2012, în timpul mandatului fostului preşedinte de dreapta Nicolas Sarkozy.

"Politica actulului guvern, care vrea să însănătoşească finanţele publice cu un program de economii şi o strategie de creştere va permite oprirea creşterii datoriilor", susţine Ministerul de Finanţe.

Franţa beneficiază de încrederea investitorilor, ceea ce permite statului dar şi companiilor şi populaţiei să se împrumute cu dobânzi foarte scăzute, potrivit instituţiei.

Guvernul francez urmează să adopte miercuri proiectul de buget pentru 2015, care renunţă la obiectivul reducerii deficitului bugetar la 3% din PIB, ignorând astfel reglementările europene.

Executivul de la Paris este criticat la nivel european în legătură cu ritmul aplicării reformelor structurale care ar trebui să echilibreze finanţele şi să revigoreze economia.

Politicieni, oameni de afaceri şi analişti dau ca exemple pozitive Spania şi Portugalia şi comentează cu severitate situaţia din Franţa şi Italia, care întârzie aplicarea de măsuri ferme şi ţin astfel în loc întreaga zonă euro.

Germania şi-a redus în 2013 datoria publică, datorită creşterii economice şi a măsurilor bugetare, dar şi a evoluţiei demografice care limitează unele cheltuieli.

Analiştii Commerzbank au estimat recent că, în primii doi ani de mandat ai preşedinţiei Hollande, Franţa nu a realizat niciun progres şi că, împreună cu Italia, continuă să împiedice redresarea zonei euro.

Întrebat în legătură cu reformele, ministrul francez de Finanţe, Michel Sapin, a menţionat intenţia de reformare a sectorului profesiunilor liberale (notari, avocaţi, farmacişti) şi de reducere a costurilor din piaţa muncii. Alte reforme aflate în curs sunt reducerea numărului regiunilor şi o reformă a pensiilor.

În proiectul de buget pe 2015, Franţa va impune economii de 21 de miliarde de euro, aparatului de stat, securităţii sociale şi autorităţilor locale.