Deficitul extern s-a ajustat în august cu 50% din cauza frânării economiei. Investiţiile străine rămân modeste

Deteriorarea climatului economic s-a reflectat în ajustarea deficitului de cont curent cu aproape 50% în luna august comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, la 164 mil. euro, iar volumul investiţiilor străine a fost în august de numai 115 mil. euro.

În august a continuat tendinţa de deteriorare a indicatorilor macro, după ce primul semestru a marcat revenirea economiei în „recesiune tehnică“. Ritmurile de creştere pentru exporturi, producţie industrială şi consum au frânat în august, iar construcţiile şi-au continuat declinul, confirmând scenariul înceti­nirii economiei. Contul curent reflectă relaţia economiei României cu exteriorul, incluzând intrările şi ieşirile de bunuri şi servicii, de venituri şi transferurile curente (banii trimişi de românii care lucrează în străinătate şi fondurile europene).

„Contul curent a con­semnat o ajutare severă în luna august, expresie a deteriorării climatului economic (în august datele Eurostat au exprimat starea de recesiune tehnică a economiei). Raportat la august 2013, deficitul de cont curent s-a ajustat cu 49%, evoluţie determinată, în principal, de balanţa comercială (atenuarea deficitului cu 98% an/an). De asemenea, excedentul componentei venituri secundare s-a amplificat cu 17% an/an. Pe de altă parte, deficitul componentei venituri primare s-a intensificat cu 41% an/an“, susţine Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.

Tendinţa în ultimii ani a fost de corecţie puternică a deficitului de cont curent. Unii analişti au susţinut că ajustarea deficitului de cont curent a fost determinată mai degrabă de factori conjuncturali. Nivelul redus al deficitului extern din ultimii ani a reflectat îmbunătăţirea exporturilor de bunuri şi servicii, dar şi declinul consumului şi nivelul redus al investiţiilor.

În primele opt luni ale anului deficitul contului curent a ajuns la 945 mil. euro, nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în primele opt luni de anul trecut. Evoluţia a fost determinată în principal de dinamica componentei venituri primare.

Investiţiile străine directe au ajuns în intervalul ianuarie – august la 1,4 mld. euro, cu 12% peste valoarea din aceeaşi perioadă de anul trecut. În august volumul investiţiilor străine a fost de doar 115 mil. euro. Maximul lunar al investiţiilor străine din acest an, de 306 mil. euro, a fost atins în luna mai.

Lâncezeala investiţiilor străine a fost văzută de unii analişti ca un semn de fragilitate a revenirii economice din Europa, în contextul perpetuării tensiunilor legate de Ucraina şi Rusia, dar şi o consecinţă a tensiunilor politice interne legate de alegerile prezidenţiale din toamnă.