România mai are de plătit 2,2 mld. € la FMI, dar trebuie să ramburseze 5 mld. € la Comisia Europeană şi 1,7 mld. € la Banca Mondială

Banca centrală şi Ministerul Fi­nan­ţelor mai au de plătit rate de doar 2,2 mld. euro din împru­mu­tul con­tractat în 2009 de la FMI, cea mai mare parte din sumă, de circa 1,9 mld. euro, urmând să fie rambursată de BNR.

La sfârşitul anului 2014 datoria rămasă la FMI va scădea la aproximativ 1,5 mld. euro, po­trivit informaţiilor prezentate de guver­na­torul băncii centrale Mugur Isărescu la o întâlnire cu ambasadorii statelor UE.

Până în 2012 autorităţile au plătit doar do­bân­zi aferente împrumutului record semnat cu FMI, CE şi Banca Mondială, de aproape 20 mld. euro - cel mai mare împrumut din istoria Ro­mâniei şi cât jumătate din bugetul ţării. Iar, ul­terior, au fost restituite şi rate de ca­pital.

Din împrumutul de la FMI, de aproximativ 12 mld. euro, la buget au ajuns circa 2 mld. euro, dife­renţa intrând la rezerva BNR. În schimb, sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 mld. euro, au fost direcţionate doar către Finanţe, la fel ca şi împrumutul de la Banca Mon­dială. Rambursarea sumelor pri­mite de la Co­misia Europeană de către Finanţe începe din 2015.

Din totalul celor aproximativ 10 mld. euro a căror rambursare revine Finanţelor, 8,22 mld. de euro sunt rate aferente tranşelor primite, iar 1,5 mld. euro sunt dobânzi şi comisioane. Până la sfârşitul acestui an Finanţele vor rambursa aproximativ o treime din datoria totală la institu­ţiile internaţionale.

Anul trecut, România a restituit 5 mld. euro din împrumutul de la finanţatorii externi, din care circa 4 mld. euro au fost suportate de BNR din rezervele valutare.

La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total de aproape 20 mld. euro, restul mergând la BNR. În condiţiile în care banca centrală rambur­sează împrumutul FMI din rezerva valutară, nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României. Banca centrală a anunţat pentru sfârşitul lunii septembrie un nivel al rezervelor valutare de 31 mld. euro. Prin parafarea acor­dului cu finanţatorii externi, Finanţele şi-au asumat o factură de aproximativ 10 mld. euro pe perioada 2009 - 2023, cea mai mare parte din sumă, respectiv 7 mld. euro, urmând să vină la plată în următorii ani. Finanţele vor avea plătit până la sfârşitul anului 3 mld. euro din creditul extern, din care aproape 1 mld. euro au reprezentat numai dobânzile şi comisioanele.

Rambursarea împrumuturilor se face în tranşe, însă Finanţele se confruntă deja cu o datorie publică în ascensiune. Când va termina de rambursat împrumutul către FMI, UE şi BM, dobânzile totale plătite de România vor totaliza mai mult de 2,7 mld. euro.

Datoria publică externă s-a triplat în ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro în decembrie 2008. La sfârşitul lui 2008, când a început să se resimtă criza în România, datoria externă publică reprezenta mai puţin de 15% din datoria totală, iar acum ponderea este mai mult decât dublă. România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fără rostogolirea acesteia se poate realiza numai dacă se creează excedente sau se reduc rezervele valutare ale ţării.