Ministrul energiei: Susţinem reintegrarea companiilor energetice. Vrem companii mari

Autori: Roxana Petrescu , Radu Bostan 06.11.2014

„În contextul în care 30% din PIB-ul României este repre­zen­tat de producţia industrială, este vital să avem preţuri competitive la energie.“



Integrarea companiilor din energie, după ce acestea au fost sparte în funcţie de activitate sau de sursa de producţie, model urmat de România la sfatul organismelor internaţionale, dar ignorat de pieţele energetice europene, este susţinută acum de autorităţile române.

Mai mult, în contextul în care producţia industrială are o pondere de 30% în PIB, asigurarea unor preţuri mici la energie este esenţială pentru România. Problema este că din preţul plătit de consumatorul final, nici măcar jumătate nu este reprezentat de energia pură, restul fiind numai, tarife de distribuţie, transport sau taxe, iar în timp ce producători spun că nu mai rezistă pe fondul consumului mic şi al scăderii preţu­rilor, consumatorii la rândul lor acuză încărcarea facturilor cu multe taxe.

Acestea au fost câteva dintre concluziile conferinţei „O nouă ordine: cum îşi joacă România cărţile în actualul context regional?“, organizată de ZF în parteneriat cu Petrom, nuclear­electrica, CEZ, Pachiu şi Asociaţii, Vodafone, Phi­lips Lighting şi Biriş Goran.

„Susţinem reintegrarea companiilor ener­ge­tic­e. Big is beautiful (ce este ma­re este frumos - n.red.)“, a zis Răzvan Ni­co­lescu, mi­nis­trul energiei, prezent ieri la conferinţă.

România deja a început un proces de ana­liză privind integrarea ciclului nuclear, de la pro­ducţia de minereu de uraniu până la ge­nerarea de energie pe platforma de la Cer­na­vodă. În acelaşi timp, companii de stat, în speţă Nuclear­electrica şi Electrica, participă la li­ci­ta­ţia de vânzare a firmelor de distribuţie şi fur­ni­za­re a energiei organizată de italienii de la Enel.

Tot în legătură cu diversificarea com­pa­niilor energetice, ministrul a mai precizat că două entităţi unde statul de­ţine pachete nego­ciază preluarea unor active din străinătate, în Moldova, dar nu a precizat numele firmelor implicate în negocieri. „Strategia energetică trebuie să aibă câteva obiective majore. Asigurarea securităţii energetice şi preţuri bune la energie sunt două dintre acestea. În contextul în care 30% din PIB-ul României este repre­zen­tat de producţia industrială, este vital să avem preţuri competitive la energie“, a completat mi­nistrul.

Nicolescu a mai precizat că strategia energetică, un document aşteptat de o industrie de peste 30 mld. euro, de la extracţia de cărbuni sau hidrocarburi până la rafinarea petrolului, este în lucru, dezbatarea publică pe acest subiect urmând să înceapă după alegeri.

„Suntem într-un stadiu care ne-ar permite să publicăm două din cele patru capitole ale docu­men­tu­lui, adică analiza de sector şi an­ga­ja­mentele europene pe care le are România. dar voi aştepta terminarea ale­ge­rilor pentru că acum nu cred că este mo­mentul pentru o discuţie atât de serioasă. După alegeri o să înce­pem această dezbatere pu­blică, oricine va avea posibilitatea să co­menteze, să critice, să facă sugestii care să ne ajute să avem un document cu adevărat util, nu unul care să fie pus într-un sertar şi uitat acolo“, a mai spus ministrul.

Departamentul pentru Energie a trimis la începutul anului chestionare către experţi şi ju­că­torii din piaţa energiei, solicitând sugestii pentru construirea strategiei cu bătaie până în 2035.

 

Un combinat pentru gazele din Marea Neagră

Noua strategie energetică trebuie însă con­turată în funcţie de mai multe aspecte, unul dintre cele mai importante fiind descoperirile de gaze din Marea Neagră, care potrivit lui Răzvan Nicolescu vor ajunge pe ţărmul ro­mânesc în baza unui parteneriat semnat între Petrom şi Transgaz. Nicolescu a precizat însă că aceste resurse ar trebui valorificate local.

„Una dintre sugestiile pe care statul român le-a făcut celor de la Rompetrol, spre analiză pentru o posibilă investiţie utilizând acel miliard (de dolari, un fond de investiţii care ar urma să fie alimentat de Rompetrol în baza unui memorandum semnat cu statul român – n.red.) vizează construirea unui combinat nou chimic în zona Dobrogea. Ei ne-au făcut o serie de propuneri, despre cum s-ar putea investi acei bani, noi le-am făcut o serie de propuneri. Nu este o decizie luată. Pe lângă combinat am mai propus investiţia unor sume din acest fond pentru creşterea perfor­man­ţelor depozitelor de gaz natural. Vrem să identificăm investiţii care să joace un rol strategic pentru ţară, dar şi să aibă un rol multiplicator în economie. Fiecare companie de stat din domeniul energetic trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare pe minim 10 ani“, a mai spus ministrul.

 

Revizuirea sistemului de reglementare

Problema este însă că deşi a revenit în prim-plan ideea ca România să-şi con­struias­că companii energetice cu anvergură regio­nală, integrate, producătorii de energie, care se luptă între ei fie că este vorba de energie nucleară, cărbune, vânt sau apă, sunt într-o situaţie delicată.

Aceştia acuză la unison un cadru de regle­mentare care limitează tranzacţionarea pe termen lung şi cer soluţii de creştere a consumului.

„Cred că semnalul principal de alarmă este următorul: producătorii mari sunt toţi într-o situaţie grea, producătorii pe cărbune au transmis semnale de alarmă de foarte mult timp, de curând nuclearul a trimis semnale de alarmă, cea mai profitabilă firmă dintre noi, Hidroelectrica, este în insolvenţă. Doar 30% din preţul electricităţii componenta generării. Cred că se poate trage o singură concluzie, trebuie revizuite poli­ticile, întreg sistemul de regle­mentare ca să ne atingem sco­purile“, a pus Daniela Lulache, directorul general al Nuclear­electrica, firmă care produce 20% din energia Ro­mâniei.

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu a putut par­ticipa la conferinţa orga­ni­zată de ZF.

„Noi astăzi nu avem o piaţă competitivă. Scopul unei burse de energie este să creşti nu­mărul tranzacţiilor, care să se întâmple transparent şi competitiv. Fiecare dintre com­panii este capabilă să aibă propria strategie şi poziţionare pe piaţă. Trebuie însă să ajungem într-o competiţie cu statut egal“, a mai spus Lulache.

Marea problemă a producătorilor de ener­gie este faptul că nu mai pot încheia contracte pe termen lung din cauza obligaţiei de a avea un preţ fix, majoritatea contractelor fiind înche­iate pe piaţa spot, acolo unde preţul ener­giei a coborât semnificativ din cauza aportului regenerabilelor.

„În legătură cu contractele bilaterale nu trebuie să vă aşteptaţi că lucrurile vor fi schimbate. Dar nu exclud ca pentru noile in­vestiţii, după ce urmăm procesul firesc de con­sul­tare publcă, să existe anumite schim­bări“, a spus ministrul fără a detalia.

La rândul ei, Daniela Lulache a mai pre­cizat că producătorii nu au nevoie de sprijin sau de facilităţi, ci de un cadru real con­cu­renţial. „PZU (piaţa pentru ziua următoare, piaţa spot a bursei de energie OPCOM – n. red.) ar trebui să devină ceea ce este peste tot în lumea asta, o piaţă marginală. Este anormal ca 40% din tranzacţii să se desfăşoare pe PZU“, a mai spus Lulache.

 

Avem voie sau nu să exportăm?

Totodată, producătorii din zona termo, care sunt confruntaţi cu costuri mai mari, indică necesitatea realizării unui mix de energie, mai ales prin prisma împărţirii acestor costuri.

„Dacă din piaţă vom elimina nişte jucători, va fi foarte greu să îi punem la loc peste 10 ani. Noi, producătorii pe bază de cărbune, avem două componente în plus faţă de nuclear, componenta de curăţare a mediului, de desulfurare, şi componenta de emisii de gaze cu efect de seră, pentru care trebuie să plătim. Trebuie să prevedem în acest mix energetic şi costuri“, a declarat Ovidiu Demetrescu, membru în consiliul de administraţie al Complexului Energetic Hunedoara.

Producătorii de energie sunt obligaţi prin lege să tranzacţioneze electricitate numai pe bursa de energie şi, deşi pentru furnizori exportul de energie a fost o bună oportunitate de business în 2014, pentru producători pieţele externe sunt greu de accesat.

„Primesc întrebări din ce în ce mai des, mai ales de la producători: am voie să fac export? Este o linişte totală din partea celei care ar trebui să dea o interpretare legală. Produ­cătorii ar trebui să poată exporta energie chiar şi acum, în condiţiile în care se pot înregistra direct pe piaţa pe care vor să livreze. Întrebarea este dacă piaţa concurenţială pe care are voie să tran­zacţioneze este doar cea din România. Este o întrebare în suspensie“, a explicat Dana Dunel Stancu, head of Energy & Natural Resources Practice din cadrul casei de avocatură Biriş Goran. „Nu există un OPCOM (bursa de energie din România – n.red.) în toate pieţele din Europa, există şi platforme private“, a completat avocata.

 

„Aurul negru“ din vechile zăcăminte

Problema reglementării nu este însă spe­ci­fică doar sectorului de producţie de ener­gie. De la anul, România va avea un nou sis­tem de redevenţe pentru producţia de petrol şi gaze naturale, iar de modul în care va fi mo­di­fi­cat acest regim vor depinde şi investiţiile în sector.

„Aproape toate zăcămintele aflate în producţie sunt în exploatarea Petrom şi Romgaz. Noi suntem în discuţii deja cu OMV Petrom pentru preluarea mai multor zăcăminte marginale. Există şi o rundă de licitaţii pentru blocurile de explorare, unde noi vom participa. Redevenţele ar trebui diferenţiate. Este mult mai scump şi necesită un mai mare efort să reabilitezi un zăcământ marginal, faţă de exploatarea zăcămintelor mari“, a spus Tudor Gafton, directorul general al producătorului de gaze Amromco Energy. Compania deţine o cotă de piaţă de circa 2-3%, iar activitatea companiei este concen­trată pe zăcămintele mature.

„Ar trebui ca la nivel de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale – n.red.) să fie încurajate Romgaz şi Petrom să continue procesul de externalizare a zăcămintelor care nu mai sunt o prioritate pentru ei, pe care investitori ca noi le-ar putea reabilita“, a mai spus Gafton.

Potrivit acestuia, sunt mai mult investitori care sunt atraşi de acest domeniu.

„Pentru orice investitor în petrol şi gaze, cel mai important element este că România este membră NATO şi UE. Productivitatea pe sondă este extrem de scăzută. Vorbim de zăcăminte fragmentate în România. Este o provocare, dar este o oportunitate pentru acei operatori care dispun de capacitaea de redezvoltare a zăcămintelor. Tot ce trebuie făcut este să fie atraşi“, a spus la rândul său Laurenţiu Pachiu, fondator şi managing partner în cadrul Pachiu şi Asociaţii

„Unde am întâmpinat probleme în România? Înainte de toate, toţi investitorii vorbesc de impredictibilitate, incoerenţă strategică. Ne place să politizăm problemele legate de energie. Acest lucru îl mai fac doar ţările din zona asiatică. Schimbări de legislaţie, fără consultare publică, toate aceste lucruri sperie investitorii“, a mai spus Laurenţiu Pachiu.

 

Contorul şi becul inteligent

Eficienţa energetică a fost o altă problemă pusă pe masă la conferinţa organizată de ZF, concepte de smart grid sau de contoare inteligente fiind aduse în discuţie.

Toate statele Uniunii Europene au obligaţia de a introduce până în anul 2020 contorizarea inteligentă la nivelul a 80% din consumatorii de energie, în situaţia în care analizele cost-beneficiu naţionale sunt pozitive. În cazul României, un studiu realizat în 2012 de firma A. T. Kearney a relevat un cost cu implementarea contorizării inteligente de circa 430 de lei (circa 98 de euro) pentru fiecare punct de consum. De exemplu, Electrica, cel mai important jucător din sectorul distribuţiei şi furnizării de energie electrică, a angajat recent un consultant pentru studiul de fezabilitate în vederea unui proiect-pilot de management al datelor preluate din contoare inteligente, aparate care comunică în timp real consumul de electricitate al clienţilor către distribuitor.

Compania intenţionează să implementeze sistemul numit smart metering în prima fază la 200.000 de puncte de măsurare din aria de acoperire a companiei de distribuţie, care are 3,5 milioane de clienţi în trei filiale din Transilvania şi nordul Munteniei.

„Am dezvoltat un poodus de conectivitate specific pe această industrie. Avem peste 200.000 conexiuni în cadrul companiilor legate de energie, monitorizând circuite electrice, aplicaţii SCADA. Toţi operatorii suntem într-un sistem reglementat, puternic competitiv, odată cu creşterea calităţii, costurile au scăzut“, spune Vlad Mihalache, M2M (machine to machine – n.red.) country sales manager în cadrul  Vodafone România.

Aceste sisteme duc şi la creşterea eficienţei energetice, disciplinând consumatorul şi orientându-l spre intervalele orare în care preţul energiei este mai mic. Dincolo de acest lucru, economiile la factură pot fi realizate şi prin sisteme de iluminat inteligente, de exemplu.

„Pe primul loc în eficienţa energetică este tehnologia LED“, a spus Bogdan Balaci, general manager al Philips Lighting. Problema este că în România cel puţin deocamdată sunt conectaţi la reţelele de distribuţie a energie numai 9 milioane de consumatori, potrivit celor mai recente date ale ANRE.

„Avem nevoie de mai multă lumină. Sunt zone care nu sunt iluminate deloc, iar cele care sunt iluminate au nevoie de mai multă lumină. Conform strategiei vechi, avem încă 97 localităţi care nu sunt electrificate“, a completat reprezentantul Philips Lighting.

 

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie

Una dintre sugestiile pe care statul român le-a făcut celor de la Rompetrol, spre analiză pentru o posibilă investiţie utilizând acel miliard (din fondul de investiţii promis de KazMunayGas - n. red.), vizează construirea unui combinat chimic nou în zona Dobrogei. Nu există încă o decizie luată.

Pe lângă combinat am mai propus investiţia unor sume din acest fond pentru creşterea performanţelor depozitelor de gaz natural.

 

Laurenţiu Pachiu, fondator şi managing partner al Pachiu şi Asociaţii

Productivitatea pe sondă în România este extrem de scăzută, vorbim de zăcăminte fragmentate. Este o provocare, dar este o oportunitate pentru acei operatori care dispun de capacitatea de a redezvolta zăcămintele. Tot ce trebuie făcut este să fie atraşi. Ne place să politizăm problemele legate de energie, dar acest lucru îl mai fac doar ţările din zona asiatică. Schimbări de legislaţie, fără consultare publică, toate aceste lucruri sperie investitorii.

 

Bogdan Balaci, director general al Philips Lighting

Avem nevoie de mai multă lumină. Potrivit strategiei energetice actuale, avem încă 97 de localităţi care nu sunt electrificate, dar şi zonele care sunt iluminate au nevoie de mai multă lumină. Când vine vorba de eficienţă energetică, pe primul loc este LED-ul. Dacă de mâine toată Europa ar trece la iluminatul cu LED, am avea economii la energie de milioane de dolari şi ne-am recupera investiţia în patru luni.

 

Ovidiu Demetrescu, administrator, Complexul Energetic Hunedoara

Noi, producătorii pe bază de cărbune, avem două componente de cost în plus faţă de nuclear, anume componenta de curăţare a mediului prin instalaţii de desulfurare şi emisiile de gaze cu efect de seră, pentru care trebuie să plătim. Pentru ca noi să supravieţuim ca şi companii este foarte important să avem o alocare adecvată a costurilor în preţuri. Dacă din piaţă vom elimina nişte jucători, va fi foarte greu să îi punem la loc peste 10 ani.

 

Tudor Gafton, director general al Amromco Energy

Pentru încurajarea redezvoltării zăcămintelor marginale, preferabil ar fi ca regimul redevenţelor să fie diferenţiat. Există un sistem similar în Marea Nordului. Acolo producţia a scăzut foarte mult, mulţi operatori mari s-au retras, dar locul le-a fost luat de operatori mici care au fost încurajaţi de regimul de redevenţe. Ar trebui să fie încurajate Romgaz şi Petrom să continue procesul de externalizare a zăcămintelor care nu mai sunt o prioritate, pe care investitori ca noi le-ar putea reabilita.

 

Vlad Mihalache, M2M country sales manager la Vodafone România

În România sunt peste 200.000 de conexiuni în cadrul companiilor legate de energie, monitorizând circuite electrice, aplicaţii SCADA. Vorbim de reţele deja implementate, aşa că eu nu văd necesitatea construirii unor alte reţele care să facă faţă strategiilor de smart metering şi smart grid. Anglia a făcut un calcul privind ce ar însemna volumul de date din smart metering, comparativ cu volumul de date care tranzitează reţelele. A rezultat că volumul din smart metering era de doar 1% din întreg traficul de date.

 

Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica

Producătorii mari de energie sunt toţi într-o situaţie grea: producătorii pe cărbune transmit semnale de alarmă de foarte mult timp, de curând şi nuclearul trimite semnale, iar cea mai profitabilă firmă dintre noi, Hidroelectrica, este în insolvenţă.

Totuşi, doar 30% din preţul electricităţii reprezintă componenta de generare. Cred că se poate trage o singură concluzie: trebuie revizuite politicile şi întreg sistemul de reglementare.

 

Dana Dunel Stancu, head of energy & natural resources practice, Biriş Goran SPARL

Primesc întrebări din ce în ce mai des, mai ales de la producători: am voie să fac export? Este o linişte totală din partea celei care ar trebui să dea o interpretare legală. Produ­cătorii ar trebui să poată exporta energie chiar şi acum, în condiţiile în care se pot înregistra direct pe piaţa pe care vor să livreze. Întrebarea este dacă piaţa concurenţială pe care are voie să tran­zacţioneze este doar cea din România. Este o întrebare în suspensie“