Anul copiilor/ de Traian T. Coşovei

E seară.

E prea târziul acela de care ne e frică.
În parc,
o femeie spală cu mâini lacome
statuile cu capete de copii…

Câinii latră,
copiii au capete
de marmoră
sau de bronz.

Nici anul acesta nu a trecut în zadar.