Horia Ştefănescu, Energomontaj: Fără investiţii în infrastructură nici nu ieşim din criză, ce să mai vorbim de creştere de 5%. Nu trebuie să mai depindem de agricultură
Ziarul Financiar a lansat pe 26 noiembrie, suplimentul România 5%, primul atlas al businessului românesc, sub forma a şapte hărţi care oferă, pentru prima dată în presă, o imagine grafică a economiei româneşti. Construcţia reprezintă de fapt o mapă de lucru ce ar trebui să stea pe masa celor care construiesc politicile publice dar şi a managerilor din privat.
După o creştere marginală în ultimii ani şi cu o administraţie pe care clasa de business nu se poate baza, România are nevoie de un plan pe termen lung. În aceste condiţii, Ziarul Financiar a dat startul proiectului „România 5% creştere economică“, prin care a mobilizat clasa de business autohtonă -antreprenorii şi companiile Ð pentru a crea o platformă de relansare economică, obiectivul fiind de a pune pe masă un plan coerent de măsuri ce ar asigura convergenţa economiei româneşti şi trecerea la euro în 2019.
"Înainte de criză, creşterea economică adevărată (pe lângă cea din imobiliare) a fost produsă de firmele de construcţii şi montaj din infrastrcutură. Or, fără investiţii în infrastructură nici măcar nu ieşim din criză, ce să mai vorbim de creştere de 5%", a spus Horia Ştefănescu, directorul general al companiei de construcţii energetice Energomontaj, cu afaceri de 90 milioane de euro anual.
Ştefănescu a subliniat că România trebuie să scape de dependenţa de agricultură, unde activitatea este influenţată puternic de un factor imprevizibil: vremea.
"România a avut o creştere anul acesta în principal datorită rezultatelor foarte bune din agricultură. Noi nu mai trebuie să depindem de agricultură, cel puţin atâta timp cât nu transformăm agricultura într-o industrie previzibilă, prin îmbunătăţiri funciare şi irigaţii", a adăugat directorul Energomontaj.
Irigaţiile ar da şi un impuls consumului intern de energie, care se află pe o pantă descendentă de mai mulţi ani, după ce criza a determinat închiderea unor fabrici sau reducerea capacităţii de lucru.
"Consumul de energie a scăzut vertiginos şi continuă să scadă pentru că marile industrii au cam dispărut de pe piaţă. Noi putem ca în 2-3 ani să creştem consumul printr-o singură măsură, irigaţiile, care ar duce la o creştere cu circa 2.000 MW, în medie. Asta ar da un suflu nou industriei energetice, dar şi industriei pe orizontală, pentru că irigaţiile înseamnă pompe, betoane şi operatori. Astfel am asigura premisele pentru o creştere constantă de 5% sau cât mai apropiat de acest nivel", a mai spus Ştefănescu.