EL, SNP, SCDM - cum se aleg acronimele pe care investitorii de la Bursă cheltuiesc milioane?
Simbolul bursier este o combinaţie unică de litere care reprezintă concis o companie listată la bursă şi folosit în loc de numele întreg atunci când investitorii plasează ordine de tranzacţionare cu acţiuni. Deşi rolul simbolului este de a identifica concis o companie, în unele situaţii acesta ajunge atât de cunoscut încât înlocuieşte în vorbirea uzuală numele companiei, devenind un fel de „poreclă” – mulţi preferă să vorbească despre „Tel” sau „Senege”, decât despre Transelectrica (TEL) sau Romgaz (SNG).
Atunci când o companie se pregăteşte de listare, una dintre etapele procesului este optarea pentru un simbol de tranzacţionare, în colaborare cu Bursa de Valori şi cu Depozitarul Central, care verifică dacă acesta este disponibil. O privire rapidă pe situl bursei arată că în prezent cele mai vizibile companii sunt identificate prin grupe de trei litere, dar că există foarte multe cu simboluri de patru litere şi două cu simboluri de două litere.
Explicaţia pentru aparenta varietate stă în istoria bursei de la Bucureşti, împărţită la început în două: piaţa reglementată, numită uzual BVB, şi piaţa RASDAQ, o platformă separată al cărei rol a fost să asigure suportul instituţional şi tehnic pentru tranzacţionarea acţiunilor distribuite în cadrul programului de privatizare în masă din anii ’90. Primele companii listate la BVB au primit simboluri de trei litere, la fel ca pe bursele occidentale, în timp ce firmele cotate pe RASDAQ au fost identificate prin patru litere, după modelul bursei americane NASDAQ. De exemplu, Bank of America este cotată pe New York Stock Exchange sub simbolul BAC, în timp ce Apple Inc., cotată la NASDAQ, are simbolul AAPL.
În cazul RASDAQ, cele patru litere erau necesare pentru că într-o perioadă foarte scurtă de timp au fost listate câteva mii de societăţi, astfel că (la fel ca la plăcuţele de înmatriculare auto care au trecut de la numere de două cifre la trei cifre) exista un risc real să fie epuizate toate combinaţiile posibile de litere. De la 1.561 de emitenţi în 1996, RASDAQ a ajuns să aibă 5.367 de emitenţi în 1997 şi 5.516 de companii listate în 1999. Simbolurile erau alocate automat de o aplicaţie, care prelua litere din denumirea societăţii, verificând dacă rezultatul era disponibil.
Efectele acestui proces sunt vizibile în simbolurile celor câteva sute de „agromecuri”, foste staţiuni de mecanizare a agriculturii care deserveau înainde 1989 CAP-urile şi IAS-urile. Numărul enorm al acestora (peste 1.000 după datele BVB) a făcut ca aplicaţia să epuizeze rapid combinaţiile de litere ACxx, AGxx, AOxx etc.
Sistemul automatizat este şi explicaţia pentru simboluri care astăzi par stranii, de exemplu SCDM pentru Unirea Shopping Center, compania care deţine Magazinul Unirea din centrul Bucureştiului. Puţini îşi mai amintesc astăzi că firma s-a numit cândva Societatea Comercială pentru Desfacerea de Mărfuri Alimentare şi Industriale (SCDMAI) Unirea SA.
RASDAQ a fost, între 1997 şi 2000, cea mai „fierbinte” piaţă a bursei, însă declinul i-a început în 2001 când pe BVB s-au listat BRD şi Petrom, la acea vreme numită Societatea Naţională a Petrolului „Petrom”, de unde şi simbolul SNP (ulterior imitat de Societatea Naţională Nuclearelectrica – SNN şi Societatea Naţională de Gaze Naturale „Romgaz” – SNG). Investitorii s-au mutat pe BVB, descoperind şi atractivitatea societăţilor de investiţii financiare (SIF).
Ulterior şi companiile au început să migreze de pe RASDAQ pe piaţa principală a bursei, primind odată cu mutarea şi alte simboluri. Grupul medical Ropharma, care pe RASDAQ avea simbolul IAFR (de la IassyFarm, numele iniţial al firmei), a primit „eticheta” de trei litere RPH după transferul la cota bursei. Alte companii, precum Electromagnetica (ELMA) sau Conpet (COTE), au ales să continue sub acelaşi simbol pentru a-şi păstra istoricul tranzacţionării şi raportărilor.
Excepţiile sunt Fondul Proprietatea, cunoscut înainte şi după listare ca FP, şi grupul de utilităţi Electrica, care a intrat în 2014 pe bursă sub simbolul EL. Pe RASDAQ au existat şi simboluri de şase litere, precum TURBOC (pentru producătorul de piese de avion Turbomecanica) sau UNISEM (pentru producătorul de seminţe Unisem Bucureşti), însă nici cei mai vechi brokeri nu îşi amintesc cum s-au „pricopsit” aceste companii cu simboluri atât de lungi.
Pe pieţele internaţionale de capital, simbolul bursier poate fi şi un simbol al prestigiului, în special dacă este foarte concis, de exemplu o singură literă. Constructorul auto Ford Motor Company este listat pe bursa newyorkeză sub simbolul F, în timp ce grupul petrolier italian Eni este reprezentat doar de litera E.