Ce măsură este mai bună pentru creşterea economică: reducerea TVA sau scăderea CAS?

Avalanşa de propuneri de scăderi de taxe anunţată în ultima perioadă s-a concentrat, în special, pe modul în care vor evolua valorile a doi indicatori: nivelul contribuţiei de asigurări sociale (CAS) şi cel al taxei pe valoarea adăugată (TVA). În contextul în care există încă scepticism vizavi de posibilitatea aplicării simultane a acestor reduceri de taxe, ZF a întrebat o serie de economişti şi oameni din business ce ar fi mai bine pentru ca economia să crească: să scadă nivelul TVA sau nivelul CAS?

„Cea mai bună măsură depinde de logica economică în care ne plasăm, care poate fi o logică a cererii sau una a ofertei. Dacă preferăm să fim în sfera cererii, atunci ar fi mai bine să scadă TVA pentru că este stimulat consumul. Dacă logica econo­mică este a ofertei, atunci ar trebui să scadă contribuţiile plătite de angajatori, pentru că ei sunt cei care produc şi care generează bunăstare“, a spus profesorul Dumitru Miron, decanul Facultăţii de Relaţii Econo­mice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice.

În prezent, nivelul TVA este de 24%, excepţii de la regulă făcând produsele de panificaţie şi pachetele turistice all inclusive în ţară, pentru care nivelul TVA este de 9%. Guvernul actual, condus de premierul Victor Ponta, a propus un nou Cod fiscal în urma căruia TVA ar urma să se reducă, de la începutul anului viitor la 20%, iar până în 2018 să scadă la doar 18%.

La rândul lui, partidul care vrea să vină la guvernare, PNL, a propus ca, începând cu anul viitor, TVA să se reducă la nivelul de 19% (adică la nivelul pe care îl avea această taxă până la jumătatea anului 2010). Reducerea TVA, spun analiştii, ar creşte consumul pentru că preţul produselor ar urma să scadă, însă o astfel de măsură trebuie dublată de controale mai dure care să reducă nivelul evaziunii fiscale, pentru ca înscasările la buget să nu scadă.

„Reducerea TVA este vitală, stimulând în mod sigur consumul. Preţurile nu vor putea fi menţinute (contrar tentaţiei de a menţine preţurile chiar dacă se reduce TVA, dar nu vor putea din cauza Consiliu­lui Concu­renţei). Consumul sprijină pro­ducţia şi marginal creşterea consumurilor din import (vor fi ele beneficiarele reducerii TVA). Reducerea TVA va reduce «tenta­ţia» eva­ziunii fiscale, care va favoriza, ală­turi de acţiunea ANAF (dacă doreşte!) la re­duce­rea fenomenului în cele 4 sectoare cu­nos­cute pentru evaziune“, a spus Cristian Pâr­van, secretarul general al Asociaţiei Oa­me­nilor de Afaceri din România (AOAR).

În prezent România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de TVA din Uniunea Europeană, fiind depăşită din acest punct de vedere doar de patru state: Ungaria (27%), Danemarca (25%), Croaţia (25%) şi Suedia (25%). În acelaşi timp, Germania are TVA de 19%, iar cel mai mic nivel al acestei taxe se regăseşte în Luxemburg (de 17%).

În ceea ce priveşte nivelul CAS, adică al contribuţiei plătite de angajatori şi de către angajaţi pentru pensii, situaţia actuală arată că povara fiscală adusă de CAS este de 26,3% pentru fiecare salariu (CAS la an­gajat este de 10,5%, iar CAS la angajator este de 15,8%). Guvernul Ponta, care a redus deja cu cinci puncte procentuale CAS la angajator în luna octombrie a anului trecut, şi-a propus ca, de la începutul anului 2017, să reducă nivelul CAS la angajat la 7,5% şi la angajator până la 13,5%.

La rândul lor, specialiştii care au lucrat la proiectul de guvernare al PNL au propus generalizarea cotei unice pentru toate ti­purile de taxe şi impozite, ceea ce înseamnă că, teoretic, ar opta pentru o creştere a nive­lului CAS la 32% în total (anga­jatĂan­gajator).

„Am rezerve legate de redu­cerile propuse în ultima perioadă, pentru că riscăm să intrăm într-o cursă de «care dă mai mult». Personal, eu nu sunt fanul creşterii econo­mice bazate pe consum (în cazul reducerii TVA- n.red.), pentru că nu este durabilă. O creştere economică sustenabilă se înca­drează pe partea ofertei, pentru că redu­cerea CAS stimulează spiritul întreprin­zătorilor, al creatorilor de bunăstare, iar efectele se văd pe termen mai lung. Depinde dacă ne dorim o politică economică pe ori­zont mai lung, strategică, sau una pe orizont mai scurt“, a mai spus profesorul Dumitru Miron de la ASE.

În opinia lui Cristian Pârvan de la AOAR, reducerea fiscalităţii pentru cei care muncesc legal se poate face şi prin alte modalităţi diferite de reducerea CAS, cum ar fi neimpozitarea de ore suplimentare lucrate sau prin reducerea taxării în cazul în care un angajat are mai multe contracte de muncă.

Oricum ar fi, atât reducerea TVA, cât şi reducerea CAS sunt măsuri binevenite pentru economie.

„Atât reducerea CAS, cât şi reducerea TVA, sunt măsuri care să stimuleze consumul şi care pot avea ca efect reducerea evaziunii fiscale. Astfel de măsuri pot să deblocheze economia, cu condiţia să fie bine dozate şi sustenabile“, este de părere Adrian Lupulescu, country manager al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a spus într-o ediţie a ZF Live organizată săptămâna trecută, că, în opinia sa,  primul pas ar trebui să fie reducerea CAS şi ulterior a TVA-ului, în trepte “mai puţin ambiţioase”.

Anul trecut, statul a încasat din TVA 50,8 miliarde de lei, iar din contribuţiile de asigurări 57,6 miliarde de lei.