De la iluzia convergenţei către Europa la riscul divergenţei; scenarii pentru mediul de afaceri în perspectiva anului 2030

 

 

Pe 26 si 27 martie a avut loc traditionalul “Seminar de Primavara” al “Institului Vienez pentru Studii Economice Internationale (WIIW)”.

 

Provocarile discutate acest an au vizat strategiile de crestere pentru grupul tarilor din UE-15 (tari intrate in Uniunea Europeeana inainte de 2003) in raport cu grupul tarilor Central si Est Europene.

 

Rezultatele au fost surprinzatoare, mai ales pentru ca s-au reformulat teme ale dezbaterii despre re-industrializare intr-un context nou. Din perspectica acestor rezultate, incercam in cele ce urmeaza sa deducem posibilele scenarii de dezvoltare pentru Romania pana in 2030.

 

Cel mai ingrijorator semnal a fost dat de faptul ca unele din tarile din Uniunea Europeana sunt puse pentru prima data in situatia in care procesul de convergenta se transforma intr-unul de divergenta (de accentuare a diparitatilor pe masura trecerii timpului).

 

 

Intrebarile in jurul carora s-au purtat dezbaterile au fost:

 

1. Ce variante de modernizare a economiilor exista pentru Europa celor 15 (UE 15) si pentru Europa Centrala si de Est (CEEC)?

 

2. Este dependenta Europa de Est de deciziile de strategie economica ale UE 15 si in ce conditii procesul de convergenta se transforma in divergenta?

 

3. Care e strategia optima economica pentru Estul Europei si implicit pentru Romania?

 

1. In privinta modului in care se produce modernizarea Estului in raport cu Vestul, una dintre concluziile dezbaterilor a fost ca doar UE-15 are alternativa de a trece rapid la "o economie a cunoasterii", post-industriala, bazata pe dezvoltarea prioritara a sferei serviciilor.

 

Modernizarea CEEC vizeaza in cel mai bun caz dezvoltarea sectoarelor industriale cu valoare adaugata mare. Altfel spus Estul Europei nu trebuie sa aiba iluzia  saltului (“leap froging") si trebuie sa se concentreze pe o dezvoltare de tip industrial pentru a si mari sansele de convergenta economica spre Vest.

 

Pentru Romania (ca membru grupului CEEC) alegerea este, pe scara modernizarii, intre:

 

a/ intensificarea atragerii investitiilor straine, sau mentinerea tiparului de dezvoltare actual prin industrializare exogena. Spre exemplu, in IT, acest tipar este reprezentat de investitii de tipul "Business Process Outsourcing". Premisele calitative pentru aceasta strategie sunt: mentinerea de forta de munca calificata ("gulere albastre"); cresterea activitatilor specializate “traditionale” ca de exemplu industria auto; revenirea la capacitatea de atractie de investitii straine dinainte de criza inclusiv prin masuri fiscale.

 

b/initierea de activitati cu inalta valoare adaugata ("optiunea high-tech"). 

IT ul a reprezentat pana la un moment dat un astfel de sector; medicina romaneasca, ca sector economic, poate reprezenta un altul.

Premisele calitative sunt: sistem de educatie care sa genereze forta de munca modern inalt calificata; cresterea competitivitatii pe piete internationale; dezvoltare regională care sa atragă in circuitul economic zone subdezvoltate; cresterea calitatii serviciilor publice; si stabilitatea pietelor financiare. 

 

Pentru “Europa celor 15” (UE-15) a carei evolutie e determinanta pentru economia romaneasca, alegerea este intre:

 

a/ o strategie post-industriala axata pe servicii cu valoare adaugata mare. Premisele calitative pentru  o astfel de strategie sunt: cresterea sectorului serviciilor si a cotei fortei de munca inalt calificate; distributie geografica aactivitatilor de R&D si

 

b/ o strategie industriala care sa implice restructurarea actualelor industrii catre productia high-tech.

Premisele calitative fiind: cresterea activitatilor industriale de varf si a sectorului R&D; creste nevoia de forta de munca “blue collars”; creste competitivitatea pe pietele international.

 

Se observa, spre exemplu, ca optiunea a/ pentru Romania(ca parte a CEEC) intra in coliziune cu optiunea b/ a UE-15 in privinta nevoii de forta de munca “gulere albastre”, respectiv va duce in continuare la mentinerea migrarii massive a fortei de munca necalificate si mediu calificate din Romania.

Optiunile b/ pentru Romania si a/ pentru UE-15 muta tensiunile in domeniul fortei de munca calificate si migrarii specialistilor din Romania.

 

2.In mod evident, dezvoltarea Romaniei (ca membru CEEC) depinde de decizile de strategie economica ale UE-15. Indiferent insa de deciziile Vestului, modernizarea dezvoltarii economice a Romaniei (nu numai prin orientarea catre high tech dar si prin endogenizarea procesului) este cea care asigura expansiunea economica si ne mentine  in procesul de convergenta. In acelasi timp mentinerea actualelor mentalitati de atragere de investitii straine “de dragul investitiilor straine” ne va impinge spre accentuarea disparitatilor de Vest (divergenta)

 

3.Scenariul unei “Europe industriale” in care Vestul cunoaste Renasterea industriilor (nu a serviciilor)iar Estul se modernizeaza este de departe cel mai favorabil expansiunii economice europene. In acelasi timp asa cum spuneam expansiunea economica a Estului este asigurata de modernizarea sa indiferent de optiunile Vestului spre o societate post-industriala sau o societate industriala.

In mod surprinzator, optiunea pentru o societate industriala pare a da rezultatele cele mai bune pentru UE-15 indiferent de optiunile CEEC. O astfel de strategie este favorabila ambelor grupuri de tari complementaritatea economica creind sinergii de dezvoltare.

 

 

Asezand pe orizontala optiunile romanesti si pe verticala a optiunilor pentru “Europa celor 15” ajungem la identificarea scenariilor pentru dezvoltarea Romaniei(ca memru CEEC) pana in 2030:

 

A: Ruperea de trecut. Europa duala modernizata.O Romanie moderna intr-o Europa high-tech. Va sti Romania modernizata industrial sa fie competitiva intr-o Europa a serviciilor? 

B: Europa industriala. O Romanie moderna in competitie  intr-o Europa industriala. Vom fi competitivi intr –o Europa cu structuri industriale similare?

C: Mentinerea vechilor obiceiuri. Europa segmentata industrial. O Romanie traditionala, un segment dintr-o Europa industriala. Vom sti sa profitam de segmentarea geografica a productiei industriale?

D: Accentuarea rupturii.Europa duala. O Europa high tech cu o Romanie traditionala; O economie duala in care vom fi furnizori de produse clasice pentru o Europa moderna va asigura crestere economica pentru Romania?

 

Invitam cititorii ZF sa compare aceste scenarii post criza cu analiza pe baza de scenarii pe  care am pornit-o asupra economiei romanesti inca din septembrie 2009. 

Atunci cele  “Patru scenarii pentru mediul de afaceri “ erau: "Merge şi aşa" ,"Colaps", "Lumea lui Putin" si "Restabilirea încrederii". Asa cum anticipam la sfirsitul anului 2012 Romania se adancise in scenariul “Merge si asa”.

La vremea respectiva determinantele(driverele)care determinau scenariile pentru economia romaneasca erau legate de criza: cea internationala pe de o parte si cea interna specifica economiei romanesti, pe de alta parte. Acestea erau cele care delimitau graphic pe verticala si orizontala cele patru scenarii. 

Acum cele patru scenarii, determinate de optiunile asupra tipului de dezvoltare sunt:

 

 

Intr-un articol viitor vom analiza caracteristicile fiecaruia din scenariu si implicatiile asupra politicilor economice si nivlului cresterii.

 

Andrei Pogonaru

Florin Pogonaru