Investiţiile ar urma să ia locul consumului (privat şi guvernamental) ca motor de creştere economică.

Autor: Iulian Anghel 23.09.2015

Investiţiile în economie ar urma să redevină unul dintre motoarele de creştere economică începând de anul acesta până în 2019, în vreme ce consumul final (privat şi guvernamental) va avea evoluţii pozitive, dar temperate, indică prognoza de toamnă a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

Investiţiile care, de la debutul crizei până anul trecut, au crescut într-un singur an (2011) ar urma să înregistreze în 2015 un plus de 7,6% an/an marcând un punct de inflexiune în evoluţia investiţi­ilor.

Datele CNP publicate la finele săptămânii trecute plasează evoluţia în procente a investi­ţiilor an/an peste evoluţia consumului: inves­tiţiile ar urma să crească în medie cu 7% anual, iar consumul cu puţin peste 4% începând din 2015 până în 2019.

Având în vedere că PIB-ul, în varianta Comisiei Naţionale de Prognoză, ar urma să evolueze pozitiv, de la 3,5% în 2015 la 4,7% în 2019, un astfel de avans este „în grafic“ mai ales că aceeaşi prognoză indică faptul că „PIB-ul potenţial“ ar urma să treacă de la 3,0% anul acesta şi 3,5% anul viitor la 4,3% în 2019.

Ipoteza unei creşteri a economiei peste PIB-ul potenţial (nivelul ofertei agregate într-o economie atunci când „factorii de producţie“ - capital, muncă, productivitate - sunt utilizaţi la capacitate) a fost unul dintre motivele pentru care unii economişti au criticat reducerile semnificative de taxe.

În opinia acestora, stimularea economiei prin consum (ca urmare a reducerii taxelor), dincolo de PIB-ul potenţial (ce poate oferi economia) va impulsiona importurile, cu consecinţe serioase asupa deficitului comercial şi a deficitului de cont curent.

Însă prognoza citată sugerează pentru următorii ani un aport al investiţiilor la PIB şi la creşterea economică mult mai mare decât în anii trecuţi.

În 2014, potrivit datelor INS, consumul a contribuit la creşterea economică de 2,8%, cu 3,6%, iar investiţiile cu minus 0,8%. În T1 2015, la o creştere economică de 4,3%, 3,7% a venit din consum şi 1,3% din investiţii. În semestrul I, la o creştere economică de 3,7%, 3,7% au venit din consum şi 1,5% din investiţii.

Un lucru mai puţin observat s-a petrecut însă în prima parte din an. Consumul creşte, stimulat de reducerile de taxe, de majorări salariale şi de dobânzile avantajoase.

Doar că el şi-a temperat creşterea şi a avansat în trimestrul al doilea din an faţă de trimestrul întâi cu doar 0,7% (la alimente unde TVA s-a redus la 9% creşterea a fost de peste 20 de procente în lunile cu taxa redusă).

În aceeaşi vreme, investiţiile nete în economie au crescut cu peste 7% în semestrul I an/an.

Unii economişti precum Laurian Lungu pun evoluţia investiţiilor din prima parte din an pe seama unui „efect de bază“, mai ales în construcţii: sectorul construcţiilor începe să-şi revină uşor (un plus de peste 11% la şapte luni, an/an) după ce a fost lovit puternic în criză şi oferă acum iluzia unei creşteri semnificative a investiţiilor în economie, ceea ce nu ar fi cazul, deocamdată.

Alţi economişti precum Andrei Rădulescu anticipează un avans semnificativ al investiţiilor productive ca urmare a relansării consumului intern şi a scăderii costurilor de finanţare.