Care sunt poveştile campionilor în business din Muntenia şi Dobrogea în 2015

Ziarul Financiar 16.11.2015

Zece companii din Muntenia şi Dobrogea au fost premiate săptămâna trecută la Bucureşti în cadrul  galei „Campioni în business“,  eveniment organizat în cadrul unui proiect lansat de cinci ani încoace de Ziarul Financiar împreună cu fondul de investiţii Enterprise Investors, BCR - cea mai mare bancă locală -, firma de audit şi consultanţă fiscală PwC şi Fundaţia Triple Helix. Antreprenorii din regiunea Muntenia şi Dobrogea au fost premiaţi pentru performanţa în afaceri, iar cei care activează în sectoare precum industria grea, servicii financiare şi retail s-au aflat în acest an în clasamentul celor mai dinamice afaceri antreprenoriale din regiune. Ziarul Financiar prezintă în continuare cele mai importante momente din viaţa acestor companii şi care au fost „reţetele“ care au stat la baza creării campionilor din 2015.



COMPANII MARI

 

Samy Numan, fondator şi administrator al Nimet

Nimet

„Am început activitatea de la zero în localitatea Lazuri de lângă Târgovişte în 2008 cu zece angajaţi. Atunci reparam tişe de cilindri hidraulici sau macarale. Niciodată nu ne aşteptam să ajungem să exportăm în peste 50-60 de ţări tije de oţel rectificate pentru mai multe domenii precum agricultură, fitness, minerit etc. Am ajuns la 430 de angajaţi şi la o cifră de afaceri de 41 mil. euro anul acesta“, a spus Samy Numan, fondator şi administrator al Nimet.

Povestea Nimet, o companie care produce bare şi ţevi din oţel, începe în urmă cu şapte ani, când Samy Numan, cetăţean român, decide să lase „frâiele“ filialei locale a unui grup italian din industria hidraulică pentru a deveni antre­prenor. Compania pe care el a pus-o pe picioare atunci a ajuns la afaceri de aproape 168 de milioane de lei anul trecut, rezultat în creştere cu 26,6% faţă de 2013. Mai mult, businessul a crescut de şase ori în perioada de criză, iar numă­rul mediu de angajaţi tot de atâtea ori.

În prezent, în portofoliul Nimet se regăsesc bare şi ţevi cromate cu lungimi de până la 7.500 mm şi diametru de 180 mm, dar compania produce şi ţevi de precizie cromate dur la interior, astfel încât să poată fi utilizate în construcţia pompelor de extracţie şi de ciment. La 30 de kilometri de Bucureşti şi la 300 de kilometri depărtare de portul Constanţa, Nimet produce bare şi ţevi din oţel pe o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi, care ajung să fie vândute pe pieţe din aproape toate continentele. Spre exemplu, produsele fabricate de afacerea dezvoltată de antreprenorul Samy Numan ajung şi în Iran, unde este distribuit de Jahan Fulade Sahand Trading. Per total însă, întreg businessul Nimet se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi din comuna Lazuri (judeţul Dâmboviţa).

În perioada 2013-2014 Nimet a fost una dintre companiile pe care producătorul global din industria de sisteme hidraulice Palfinger Group le-a achiziţionat parţial sau majoritar. 

În prezent, Samy Numan nu este doar acţionar al companiei Nimet, ci şi director general. Corina Mirea

 

Preţuri pentru tine din Capitală până în Republica Moldova şi Bulgaria

„Am început în 2006, am avut calităţi de lideri, am observat cum merge piaţa, am avut viziune în a alege domeniul şi cu perseverenţă şi multă muncă am ajuns unde suntem acum“, a spus Tudor Matei, unul dintre acţionarii retailerului de modă Preţuri pentru Tine.

În urmă cu nouă ani, patru tineri absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti începeau să pună bazele unui brand de retail de modă cu preţuri mici care astăzi numără peste 160 de unităţi atât în România, cât şi în Bulgaria.

Tudor Matei, unul dintre acţionarii retailerului de modă Preţuri pentru Tine: „Am început în 2006, am avut calităţi de lideri, am observat cum merge piaţa, am avut viziune în a alege domeniul şi cu perseverenţă şi multă muncă am ajuns unde suntem acum.

Tudor Matei, unul dintre acţionarii retailerului de modă Preţuri pentru Tine: „Am început în 2006, am avut calităţi de lideri, am observat cum merge piaţa, am avut viziune în a alege domeniul şi cu perseverenţă şi multă muncă am ajuns unde suntem acum.

Adrian şi Gabriel Mărgărit şi Tudor şi Alexandru Matei au reuşit să ajungă la încasări de peste 180 de milioane de lei din vânzarea în principal a articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte în magazinele lor Preţuri pentru tine (PPT). Veniturile din 2014 au fost cu aproape 34% mai mari decât în anul pre­cedent, iar într-un interviu acordat anul acesta pentru ZF cei patru antreprenori susţineau că PPT va ajunge la afaceri de circa 213 milioane de lei în 2015. În primul an de la înfiinţare, reţeaua de magazine cu preţuri mici ajunsese la aproximativ 10 unităţi şi aproape 50 de angajaţi. Produsele comercializate de PPT sunt realizate în Turcia, China, România, Polonia şi Italia, iar cei patru tineri vor să aducă haine şi încălţăminte şi din alte ţări.

Antreprenorii au deschis primele magazine în localităţi din jurul Bucureştiului, dar se uită în continuare la dezvoltarea reţelei în Republica Moldova, iar din 2016 deja vor să fie prezenţi şi în Bulgaria. În general, „reţeta“ tinerilor se axează pe deschiderea de magazine în spaţii comerciale aflate în zone intens circulate din localităţi cu minimum 10.000 de locuitori. În 2014, Preţuri pentru Tine ajunsese la un număr mediu de 734 de angajaţi, de aproape zece ori mai mulţi ca în primul an de recesiune din România (2009). Per total, întreaga reţea PPT are în jur de 1.000 de angajaţi dacă sunt luaţi în calcul şi cei din magazinele amplasate în Republica Moldova. Corina Mirea

 

Victor Sandu, acţionar şi marketing manager în cadrul General Leasing

General Leasing din Bucureşti, o poveste care durează de peste două decenii

„General Leasing s-a înfiinţat într-o perioadă în care nu exista nicio regulă pe piaţă. Am ajuns după 22 de ani la maturitate. Ce înseamnă maturitate pentru noi? Înseamnă că se schimbă focusul. Importanţi rămân în continuare clienţii, însă focusul nostru din interior este reprezentat de angajaţi şi de alegerea corectă a oamenilor“, spune Victor Sandu, acţionar şi marketing manager în cadrul General Leasing.

General Leasing este deja o companie antreprenorială cu tradiţie, activând pe piaţa locală încă din anul 1993, când Victor Sandu, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a decis să parieze pe distribuţia de utilaje agricole, tractoare şi combine. El a început businessul General Leasing când pe piaţă cei mai mulţi producători agricoli nu găseau surse de creditare, astfel că antreprenorul a venit cu ideea ratelor bianuale sezoniere şi a creditului întins pe o perioadă de trei-cinci ani pentru jucătorii de profil. De asemenea, General Leasing accepta la acea vreme şi plata ratelor în produse, ceea ce a dus la extinderea businessului cu activităţi conexe, cum ar fi comercializarea cerealelor, nu doar a utilajelor. General Leasing distribuie unele dintre cele mai cunoscute branduri de pe segmentul utilajelor agricole, al tractoarelor şi combinelor din Italia, Franţa, Olanda şi Germania, cum ar fi combinele de recoltat cereale LAVERDA, tractoarele agricole MASSEY FERGUSON, gama completă de utilaje agricole KVERNELAND, presale GALLIGNANI, încărcătoarele telescopice DIECI, combinele de recoltat struguri GREGOIRE sau utilajele viticole CLEMENS.

Anul trecut, General Leasing a avut un număr mediu de 106 angajaţi şi afaceri de aproape 141 de milioane de lei, în creştere cu circa 36% faţă de încasările din anul precedent. Compania are sediul administrativ în Bucureşti şi deţine un depozit principal în Slobozia. Corina Mirea

 

 

COMPANII MICI

 

Marius Pletea, Forja Rotex

Forja Rotec din Buzău, afaceri de peste 60 de mil. lei în patru ani

Lukoil şi Cameron sunt doar două companii pentru care firma buzoiană Forja Rotec fie livrează produse metalice, le tratează sau le prelucrează, fie face analiza acestora în laborator. Compania a fost înfiinţată în anul 2011 şi în doar patru ani de activitate a ajuns la afaceri de aproape 66 de milioane de lei. Mai mult, încasările companiei au fost mai mari în 2014 cu peste 46%. Forja Rotec a realizat încă din primul an de activitate pe piaţa locală afaceri nete de 16,6 milioane de lei, iar faţă de acel moment aceasta a avut anul trecut aproape de două ori mai mulţi angajaţi.

Firma locală este specializată în fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică, ambutisări, tratarea metalelor şi prin intermediul prelucrării mecanice. Aceasta are şi laboratoare de încercări mecanice (la rece şi la cald) şi poate realiza analize spectrochimice şi teste de control nedistructiv. Produsele şi serviciile pe care Forja Rotec le realizează şi le oferă se adresează mai multor domenii, printre care cel de petrol şi gaze, de energie, cel naval, industriei de transport feroviar sau celei nucleare.

La nivel internaţional, compania deţinută de antreprenorii Neculai Vintilă şi Dinu Nicu are în portofoliu peste 300 de clienţi în ţări precum Italia, Suedia, Danemarca sau Serbia. În 2013, Forja Rotec a primit un ajutor de la stat în valoare de 3 milioane de euro pentru a-şi extinde capacităţile. Corina Mirea

 

Adrian Patriche, acţionar în cadrul Shipyard ATG din Giurgiu

SHIPYARD ATG din Giurgiu, campionul care a construit 85 de nave

„Din 2002 până în prezent, la Giurgiu am construit 85 de nave, dintre care şapte pentru companii din România şi 78 de nave pentru ţările din UE sau pentru altele din afara ei. Cea mai mare navă care se poate construi la Giurgiu este de 4.500 de tone. Am reuşit să devenim o companie foarte importantă în zona Dunării atât în domeniul construcţiei de nave noi, cât şial reparaţiilor de nave“, a spus Adrian Patriche, acţionar în cadrul Shipyard ATG din Giurgiu.

Shipyard ATG din Giurgiu îşi are rădăcinile într-o zonă unde primele nave au fost făcute în urmă cu mai mult de un secol în Giurgiu. De-a lungul timpului, producătorul de nave a trecut prin mai multe suişuri şi coborâşuri şi, practic, trecerea de la regimul comunist la cel democratic (din 1989) i-a adus cel mai mare declin al său. După câţiva ani de la acel moment compania tot nu îşi revenise, astfel că în 1996 a fost împărţită şi vândută mai multor investitori. În 2002 însă şantierul naval a fost cumpărat de un investitor străin, care i-a şi dat numele de astăzi şi care a readus la viaţă camerele de construcţii montaj, docurile uscate lateral şi sistemul syncrolift de lansare la apă sau andocarea navelor.

După 13 ani de la acel moment, Shipyard ATG Giurgiu a ajuns la afaceri de pe 65 de milioane de lei şi numai în 2014 a avut o creştere a încasărilor de 19%. Până în prezent, constructorul a livrat peste 70 de nave „Casco“ sau complet echipate „La cheie“ (propulsate/nepropulsate) în Europa, dar şi pe alte continente. Olanda, Grecia sau Franţa sunt doar câteva dintre ţările în care ajung navele construite de compania din Giurgiu.

Din anul 2002 şi până în prezent, investiţiile în şantierul care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 100.000 de metri pătraţi s-au ridicat la peste 7 milioane de euro în echipamente de ultimă generaţie şi dezvoltare modernă.

Anul trecut, Shipyard ATG Giurgiu a avut un număr mediu de 397 de angajaţi, nivel similar cu cel din anul 2009. Afacerile însă, faţă de momentul în care recesiunea a lovit piaţa locală, au crescut cu circa 2 milioane de lei.

 

Linex Wolf din Dolj a ajuns la afaceri de 33 milioane de lei

Povestea Linex Wolf din judeţul Dolj a început în 1994, la acea vreme principalele activităţi ale companiei fiind în zona comerţului. Însă, încet-încet obiectul de activitate s-a extins cu injecţie de mase plastice şi alte componente de complexitate redusă.

Cu toate acestea, Doru Ciobanu, 52 de ani, fondatorul companiei, nu s-a oprit aici. În prezent, compania are activităţi multiple, cele mai importante fiind producţia de maşini electrice rotative, transformatoare electrice de distribuţie, scule, componente şi confecţii metalice pentru acestea. Astăzi, compania poate produce laminări, miezuri stator şi rotor, scuturi pentru stator, să proiecteze şi să producă toată gama de scule pentru laminări.

Linex  Wolf s-a implicat şi în proiecte speciale, spre exemplu Programul Navigator al Asociaţiei Amazonia. Investiţiile în modernizarea şi tehnologizarea continuă cu maşini şi instalaţii moderne, a dus compania la o cifră de afaceri de 33,5 milioane de lei anul trecut şi un profit net de 7 milioane de lei (8 milioane de lei brut). La nivelul anului trecut, compania din Dolj a raportat un număr mediu de 172 de salariaţi. Mădălina Panaete

 

 

Premiul special pentru viziune

 

Ştefan Manea, directorul general al Hofigal Import Export.

Hofigal din Bucureşti a ajuns una dintre cele mai mari companii farmaceutice româneşti

„Am câştigat la Bruxelles peste 80 de medalii de aur cu produsele noastre. Suntem un producător de medicamente, suplimente şi cosmetice naturale. Suntem prima întreprindere din România de după Revoluţie cu capital românesc integral din domeniu. Cea mai importantă a activitate a noastră este cea ştiinţifică, pentru că aproape toate produsele noastre sunt pe baza brevetelor recunoscute la nivel internaţional“,  a spus Ştefan Manea, directorul general al Hofigal Import Export.

Compania Hofigal Import Export a fost înfiinţată în anul 1990 şi a devenit unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa produselor naturale din România.

Hofigal produce şi comercializează o gamă largă de produse din plante medicinale şi aromatice, medicamente, suplimente alimentare, cosmetice şi substanţe farmaceutice active.

De-a lungul timpului, compania a ajuns la un portofoliu de aproximativ 400 de produse, printre care se numără uleiuri, ceaiuri, tincturi sau  comprimate din categoria suplimentelor naturale,  dar şi săpunuri, şampoane sau creme.

Produsele Hofigal se găsesc în farmacii de cartier sau lanţuri de farmacii de mici dimensiuni, dar şi în magazine online de profil.

Producătorul deţine o fabrică în Bucureşti, în anul 2003 a deschis un centru de terapie naturală la Breaza, iar în 2006 un centru medical, Hofimed, în Bucureşti (pe şoseaua Colentina). Atât centrul din Breaza - Alexandra -, cât şi centrul Hofimed sunt înregistrate pe companii diferite.

Compania este deţinută şi condusă de Ştefan Manea, 78 de ani, care a lucrat înainte de Revoluţie în companii precum IPROCHIM din Bucureşti sau Biofarm Bucureşti. În cadrul Biofarm Bucureşti, Ştefan Manea a fost director general.

Hofigal activează pe piaţa fabricării produselor farmaceutice, care anul trecut a ajuns la aproape 2,7 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro). Printre cei mai mari jucători de pe acest segment se numără Zentiva, Biofarm sau Gedeon Richter. Mădălina Panaete

 

Activitatea Hofigal din Bucureşti în cifre:

♦ 26,9 milioane de lei a fost cifra de afaceri a companiei anul trecut

♦ 11,8% a fost marja operaţională a Hofigal în 2014

♦ 182 de angajaţi avea compania anul trecut

♦ 3,2 milioane de lei a fost EBITDA companiei în 2014

♦ 1990 este anul în care a luat naştere Hofigal

 

CONTINUITATE

Cum au transformat trei prieteni compania Fan Courier din Bucureşti în liderul pieţei de curierat 

„FAN Courier a luat naştere în 1998. Îmi amintesc că primul angajat pe care l-am avut pe vremea când lucram la materiale refolosibile era pensionar. De 1 decembrie nu a venit la lucru pentru că guverul a dat liber şi noi, care eram proaspăt antreprenori, l-am întrebat de ce n-a venit la muncă. Pe vremea aceea era altă abordare. Acum avem circa 3.700 de salariaţi şi colaboratori“, a spus Neculai Mihai, unul dintre fondatorii companiei. Fraţii Adrian şi Neculai Mihai împreună cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu au pus bazele companiei de curierat Fan Courier în 1998.

Neculai Mihai este absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini şi înainte de a deveni propriul şef a lucrat la Remat Bucureşti, care se ocupa cu colectarea materialelor refolosibile. În 1992, alături de fratele său Adrian, a pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiect de activitate colectarea de fier vechi. 

Fraţii Adrian şi Neculai Mihai împreună cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu au pus bazele companiei de curierat Fan Courier în 1998

Fraţii Adrian şi Neculai Mihai împreună cu prietenul lor Felix Pătrăşcanu au pus bazele companiei de curierat Fan Courier în 1998

Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat la început. În acest timp, Felix Pătraşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat.

Ulterior, cei trei au înfiinţat Fan Courier, iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă.  La acea vreme aveau trei expediţii pe zi pe care le realizau cu autoturismele Dacia proprii. În prezent, antreprenorii au ajuns la 70.000 de expediţii pe zi şi au 3.500 de angajaţi şi colaboratori.

După opt ani devine lider pe piaţa de curierat, poziţie pe care o ocupă şi în prezent, însă cu o cifră de afaceri de patru ori mai mare. În criză, businessul Fan Courier a crescut an de an, fiind una dintre puţinele afaceri care au reuşit să contracareze scăderea economiei.

Fan Courier este în prezent cea mai mare firmă de curierat de pe plan local, având anul trecut o cifră de afaceri de 334 milioane de lei (75 mil. euro).

În 2013, compania a investit 1,5 milioane de euro pentru demararea proiectului de lărgire a depozitului şi alte 3 milioane de euro pentru înnoirea parcului auto, investiţii în IT, training şi sedii locale. Parcul auto deţinut de companie are în dotare peste 1.600 de autovehicule. Fan Courier realizează anual peste 17 milioane de expediţii în toată ţara. Mădălina Panaete

 

Activitatea Fan Courier Express din Bucureşti în cifre:

♦ 334 milioane de lei a fost cifra de afaceri a companiei anul trecut

♦ 96 milioane de lei a fost EBITDA Fan Courier în 2014

♦ 3.500 de salariaţi şi colaboratori are compania în prezent

♦ 28,8% a fost marja operaţională a companiei anul trecut

♦ 70.000 de expediţii pe zi realizează compania în prezent

 

ADREM Industries din Bucureşti, o poveste de 23 de ani

ADREM Industries este companie care face parte din grupul ADREM Invest, afacere construită de la zero de Corneliu Bodea împreună cu fratele său Adrian la începutul anilor ’90.

Deşi este licenţiat în inginerie, Corneliu Bodea, care conduce în prezent ADREM Invest din funcţia de preşedinte, nu a profesat nicio zi în acest domeniu, alăturându-se fratelui său în afacere încă din timpul facultăţii, în 1994. Corneliu Bodea are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul energetic atât pe partea de produse şi soluţii de automatizare şi SCADA pentru furnizorii de utilităţi (energie electrică, energie termică, gaz), cât şi pe partea de servicii integrate precum proiectarea, execuţia şi mentenanţa liniilor de distribuţie a energiei electrice, administrarea grupurilor de măsură a energiei electrice şi citirea indexului de consum al contoarelor de energie electrică şi gaze naturale. Grupul pe care îl deţin cei doi antreprenori este format din mai multe companii: ADREM Invest, ADREM Automation şi Adrem Industries. ADREM Industries a fost înfiinţată în 1992, într-un domeniu greu de înţeles de toată lumea şi anume aplicaţiile industriale şi tehnologia vidului, care reduce semnificativ atât consumul de energie, cât şi amprenta de CO2.

ADREM Industries deţine patentul pentru soluţia tehnologică a instalaţiilor de rafinare şi degazare a oţelului lichid sub vid folosind pompe mecanice uscate. Recent, echipele companiei au dezvoltat şi produs cea mai mare instalaţie de acest tip din lume (300 t). Cu o cotă de piaţă globală de peste 62%, compania este lider de piaţă în furnizarea acestei tehnologii,  printre clienţi numărându-se cele mai mari companii producătoare de oţel din lume. 

În prezent, tehnologia este folosită atât în România, cât şi în străinătate, pe patru continente, în diverse domenii, cum ar fi: industria de automobile, industria de echipamente nucleare, industria farmaceutică, sectorul energetic şi mai ales în industria de metalurgie secundară. Mădălina Panaete

 

Radu Zlatian, reprezentantul Softrans

Softrans din Dolj a readus pe şine trenurile „made in Romania”

„Încercăm în viitor să fim mai buni decât suntem acum. Acest lucru nu depinde doar de noi, dar vom face toate eforturile să obţinem acest lucru“, a spus Radu Zlatian, reprezentantul Softrans.

Softrans este compania de transport feroviar de călători care foloseşte trenurile electrice Hyperion, produse de compania-soră Softronic. Primul tren Hyperion  a fost pus în circulaţie în 2014, iar cel de-al doilea anul acesta. Practic, Hyperion este primul tren electric fabricat în România. Softronic este compania care a readus la viaţă producţia de locomotive în România în 2009 după o pauză de 19 ani.

Înfiinţată în 1991 la Craiova, Softronic are aproape 200 de angajaţi şi îşi vinde în prezent locomotivele electrice în Ungaria şi Turcia, dată fiind lipsa de cerere de pe piaţa locală. 

Trenurile Hyperion au fost vândute către compania-soră Softrans, care le exploatează pe ruta Craiova - Bucureşti - Braşov şi retur, respectiv Craiova - Bucureşti - Constanţa şi retur. 

Softrans concurează în domeniul transportului feroviar cu compania de stat CFR, dar şi cu mai mulţi transportatori privaţi aşa cum sunt Regiotrans sau Transferoviar.

Producătorul din Craiova este în prezent în căutate de finanţare pentru un al treilea tren electric. Softronic s-a bazat la început pe partea de soft a locomotivelor româneşti, pe care le-a dotat în timp cu vitezografe – sisteme de măsurare a vitezei, concept brevetat la OSIM după 1990 pe propria firmă.

Softrans a fost înfiinţată în anul 2002 şi este deţinută de Ionel Ghiţă, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, de cumnatul său Augustin Popescu şi de Ion Gârniţă, ultimii doi fiind anterior cercetători la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Încercări pentru Electrotehnică (ICMET) Craiova – institut aflat în ograda Electroputere Craiova.  Mădălina Panaete