Ministrul de Finanţe care a semnat primul acord cu FMI povesteşte ziua în care Ceauşescu a ajuns în incapacitate de plată

Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat aderarea României la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 1972, fost guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) şi fost ambasador al României în China, a vorbit într-un interviu gândul despre intrarea în incapacitate de plată în 1981, unul dintre cele trei momente în care România a fost în ”faliment tehnic”, respectiv nu a avut posibilitatea să onoreze datoriile pe care le avea.

Falimentul, spune Dumitrescu, a survenit ca urmare a ajungerii la scadenţă a mai multor credite, printre care şi un credit pe termen scurt, de două miliarde de dolari. Deşi nu a avea o datorie externă mare, România nu a reuşit să facă faţă scadenţelor suprapuse, iar Nicolae Ceauşeşcu a refuzat să aprobe ”rostogolirea” unor datorii, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadenţă cu alte împrumuturi.

”În 1981-1982, România a intrat în incapacitate de plăţi, deşi avea o datorie mult mai mică decât cea a Poloniei sau a Ungariei. Era vorba de circa 10-12 miliarde de dolari. România era o ţară cu potenţial, dar problema a fost structura datoriei. În structura creditelor, 20% erau credite pe termen scurt, care trebuiau plătite într-un an. Şi atunci, pentru că veneau la scadenţă şi împrumuturile pe termen mediu şi lung şi cele pe termen scurt, nu am mai putut să plătim un credit pe termen scurt de 2 miliarde de dolari”, a explicat Dumitrescu, la vremea respectivă ambasador al României în China.

Cum au fost afectaţi românii de falimentul tehnic

Soluţia finanţiştilor români, de a rostogoli creditului, nu a fost aprobată de Ceauşescu.

”S-a cerut o aprobare de la Ceauşeşcu pentru a încheia un nou credit pe termen scurt, dar nu s-a obţinut aşa că nu s-au mai plătit nişte furnizori. Partenerii României au sistat relaţiile comerciale şi s-a creat un cerc vicios”, îşi aminteşte fostul ministru de Finanţe.

Pentru a ieşi din această situaţie, autorităţile de la Bucureşti s-au întâlnit la Paris cu toţi creditorii care aveau de recuperat bani.

”Acolo s-au încheiat două acorduri pentru reeşalonarea datoriilor. Au fost negociate alte termene şi s-a forţat şi exportul, de aceea în România în acea perioadă nu prea mai găseai nimic în magazine”, a povestit Dumitrescu.

Între timp, situaţia din ţară a început să se deterioreze deoarece au fost luate şi o serie de măsuri care au afectat populaţia, cum ar fi creşterea unor impozite şi a unor preţuri.

Lucrurile s-au înrăutăţit şi mai mult când Ceauşescu a decis să lichideze întreaga datorie a României.

”Când a văzut Ceauşescu dobânzile de 800 de milioane, un miliard de dolari pe care le plăteam în fiecare an, a spus că trebuie să scăpăm de datorii”, afirmă fostul oficial.