Top 10 evenimente din sectorul bancar în 2015

2015 a fost un an dinamic pentru sectorul bancar, marcat de reintrarea creditării totale în teritoriul pozitiv, revenirea sistemului bancar pe profit, consolidarea sectorului în urma unor operaţiuni de fuziuni şi achiziţii de portofolii, dar şi de legi controversate, tranzacţii cu NPL-uri şi creşterea tensiunii românilor cu credite în franci elveţieni şi dolari.

1.     Fuziunea anului  - Banca Transilvania a preluat Volksbank

Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei a cumpărat Volksbank. În primăvara acestui an a fost anunţată finalizarea tranzacţiei de preluare a Volksbank de către Banca Transilvania, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni. Imediat după tranzacţie, Banca Transilva­nia şi-a instalat oamenii la Volksbank, des­părţin­du-se amiabil de fostul management. Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie, a fost organizat pe 25 de proiecte. Integrarea Volksbank România în structura Băncii Transilvania a intrat în linie dreaptă, iar fuziunea dintre cele două bănci va avea loc în 31 decembrie, dată de la care Volksbank România va dispărea. Banca Transilvania este acum pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic. După finalizarea procesului de preluare a Volksbank, Banca Transilvania se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen. Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

2.     Reducerea dobânzii-cheie la un minim istoric de 1,75% şi reintrarea creditării totale în teritoriul pozitiv. Ponderea creditului în lei a depăşit 50% pentru prima dată în ultimii opt ani

Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an, până la un minim istoric de 1,75%, după ce a fost ajustatăde cinci ori în 2014. Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de Guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“.

Creditarea totală a revenit în luna august în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei care ating maxim istoric după maxim istoric. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut la minime record, odată cu programul de ralaxare monetară derulat de BNR prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară. Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a depăşit în acest an 50%, devansând după aproximativ opt ani ponderea împrumuturilor în valută. În timp ce creditele în lei sunt „pe val”, graţie scăderii dobânzilor, împrumuturile în valută şi-au continuat declinul. În noiembrie, soldul creditelor înregistra o creştere anuală de 2,3%, cel mai ridicat ritm de creştere din ultimii trei ani. Împrumuturile în lei au ajuns în noiembrie la maximul istoric de 111 mld. lei, cu 19% peste nivelul din aceeaşi perioadă din 2014.

3.     Cea mai mare tranzacţie cu NPL-uri (BCR)

BCR, cea mai mare bancă locală, a vândut pe ulti­ma sută de metri a aces­tui an un portofoliu de cre­dite cor­porate ne­per­for­mante (NPL) cu o va­loare nominală de 1,2 mld. euro, către un consorţiu format din Deutsche Bank şi IFC, APS ocupându-se de recuperarea creanţelor. Aceasta este cea mai mare tranzacţie cu credite neperformante din acest an. După această tranzacţie, rata creditelor neperformante de la BCR scade de la 22% la nouă luni, la circa 17%. În 2014, BCR a mai vândut două pachete de NPL-uri: unul de 300 mil. euro la un preţ de aproximativ 30 mil. euro şi altul de 400 mil. euro pentru care BCR a încasat circa 28 mil. euro.

4.     Cea mai controversată lege din sectorul bancar - legea privind “darea în plată” a imbilelor

Legea privind „darea în plată“ a imobilelor - „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament în acest an, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Legea care a provocat dispute aprinse pe final de an, atrăgând  şi o serie de critici din partea Băncii Centrale Europene (BCE), a fost retrimisă de preşedintele Klaus Iohannis în Parlament, dezbaterile în forul legislativ urmând să fie reluate cel mai probabil în ianuarie 2016. În ecuaţie ar urma să intre şi Guvernul, care ar trebui să transmită un punct de vedere în privinţa implicaţiilor economice şi bugetare ale legii, odată cu reexaminarea din Parlament. Banca Centrală Europeană a avertizat că legea privind darea în plată ar putea avea implicaţii negative asupra sistemului bancar din România cu un posibil impact asupra profitabilităţii, capitalizării, precum şi asupra costurilor totale, condiţiilor de creditare şi a capacităţii de creditare viitoare. În scenariul cel mai pesimist, astfel de implicaţii ar putea duce la deficit de capital, cu potenţial care ar necesită măsuri prudenţiale,  a atras atenţia BCE într-un aviz de cinci pagini semnat de Mario Draghi, preşedintele instituţiei.

5.     Tranzacţia prin care grupul italian UniCredit a cumpărat participaţia omului de afaceri Ion Ţiriac - cea mai mare operaţiune pe piaţa de M&A din Europa Centrală şi de Sud-Est în S1

Sectorul bancar a adus România în acest an în topul regional al celor mai mari tranzacţii. Tranzacţia prin care grupul italian UniCredit a achiziţionat participaţia de 45% deţinută de omului de afaceri Ion Ţiriac la banca care timp de opt ani i-a purtat numele a fost estimată la 770 mil. dolari, fiind cea mai mare operaţiune pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din Europa Centrală şi de Sud-Est îîn prima jumătate a anului, potrivit unui barometru realizat de compania de consultanţă EY. UniCredit Ţiriac Bank, a cincea bancă locală în funcţie de active,  şi-a schimbat în a doua jumătate a anului denumirea în UniCredit Bank. Ţiriac deţinea acţiunile la UniCredit Ţiriac Bank prin intermediul a două firme înregistrate în Olanda şi Cipru şi avea o opţiune de exit pe care putea să o exercite anual, negociată în 2005, când UniCredit a preluat Bank Austria, care deţinea banca HVB Ro­mânia (aflată atunci în proces de fuziune cu Banca Ţiriac, construită de fostul tenismen în anii ‘90). UniCredit Ţiriac se afla la finalul anului trecut pe locul cinci în sistemul bancar local, cu active de 28 mld. lei, iar în acest an şi-a menţinut poziţia. Banca are peste 3.000 de angajaţi şi operează printr-o reţea de circa 180 de sucursale şi agenţii. UniCredit a cumpărat în 2013 portofoliul de retail al băncii locale a britanicilor de la RBS, iar anul trecut a preluat ţi portofoliul corporate al acestora. Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată la peste 800 mil. euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.

6.     Numirea unui român la conducerea celei mai mari bănci locale - BCR 

Sergiu Manea, 43 de ani, a preluat în toamna acestui an conducerea executivă a BCR. Erste, acţionarul majoritar al BCR, a decis numirea lui Manea la conducerea celei mai mari bănci româneşti, începând cu 1 octombrie. El este primul român pe care austriecii au pariat să ducă banca înainte. Sergiu Manea îi succede lui Tomas Spurny, care a fost timp de trei ani şi jumătate CEO al BCR. Într-un deceniu, Andreas Treichl, şeful Erste Bank, a schimbat cinci preşedinţi executivi. Manea a fost adus de la Viena la Bucureşti în 2012 de Andreas Treichl, pe poziţia de vicepreşedinte executiv la BCR. Sergiu Manea, un bancher tânăr, om de trezorerie, specialist în pieţe financiare, care a trecut pe la BRD, ING, ABN Amro şi UniCredit/Banca Austria, trebuie să aducă creşterea de business pentru BCR, pierdută în anii de criză. Şi nu trebuie să piardă în mandatul lui prima poziţie în piaţă ocupată de BCR.

7.     Revenirea sistemului bancar pe profit

Sistemul bancar înregistra la sfârşitul primelor nouă luni din acest an un profit de 2,2 mld. de lei, mai mult de jumătate dintre bănci raportând profituri. Revenirea pe profit vine după ce anul trecut sistemul bancar a înregis­trat pierderi record de circa 4,4 mld. lei (1 mld. euro), cu 20% peste pierderile cumulate din 2010, 2011 şi 2012. O excepţie a fost anul 2013, când s-a înregistrat un profit mic, de 49 mil. lei. BCR, BRD şi BT,  primele bănci din sistem, au înregistrat în primele nouă luni din 2015 profituri cumulate de 1,6 mld. lei. La sfârşitul primului trimes­tru din 2015 sistemul bancar avea un profit de 800 mil. lei, la jumătatea anului a urcat la 1,2 mld. lei, iar la nouă luni câştigul s-a dublat. Rata de solvabilitate - unul dintre cei mai impor­tanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit - ajungea la sfârşitul lunii septembrie la 18,7%, mult peste minimul legal de 10%, ceea ce arată că băncile au suficient spaţiu pentru a intensifica cre­dita­rea economiei. Accelerarea creditării în lei, dar şi scăderea chel­tu­ielilor cu provizioanele în ur­ma curăţării bilanţurilor de ne­per­for­mante au influenţat creşterea profitului. Rata creditelor neperformante a coborât spre 12%.

8.     Negocierea eşuată a anului

Potenţiala tranzacţie dintre fondul american de investiţii J.C. Flowers şi grecii de la Piraeus Bank privind achiziţia operaţiunilor din România a căzut, după mai multe luni de negocieri. În aceste condiţii a picat şi preluarea Băncii Carpatica de către americani. J.C. Flowers, unul dintre jucătorii impor­tanţi de pe Wall Street, înfiinţat de un executiv de la Goldman Sachs, urmărea să for­meze după preluarea Carpatica şi Piraeus Bank o bancă ce putea să intre în top 10. Discuţiile dintre grecii de la Piraeus şi americanii de la J.C. Flowers privind achiziţia operaţiunilor bancare din România s-au blocat după ce oficialii de la Atena au cerut mai mulţi bani pentru vânzarea băncii de la Bucureşti. Americanii au pus pe masa grecilor 450 mil. euro pentru preluarea operaţiunilor de la Bucureşti, reprezentând plata unei părţi din capital şi rambursarea parţială a liniilor de finanţare. În condiţiile în care J.C. Flowers s-a retras de la Carpatica, competiţia rămâne deschisă pentru alte bănci sau fonduri de investiţii.

9.     Plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzacţiile cu carduri

Parlamentul European a aprobat în primăvara acestui an un regulament privind reducerea comisioanelor interbancare, iar România trebuie să aplice noile reguli. Documentul stipulează plafonarea comisioanelor pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, atât pentru tranzacţiile transfrontaliere, cât şi pentru operaţiunile naţionale. Bancherii au susţinut că plafonarea comisioanelor interbancare pentru tranzacţiile cu carduri riscă să genereze o "inhibare" a dezvoltării pieţei cardurilor şi au  estimat pierderi de 70 mil. euro din veniturile generate de operaţiunile cu carduri prin plafonarea comisioanelor. Consiliul Concurenţei le-a răspuns bancherilor că putea fi mult mai rău, cu amenzi de 4% din activele bancare.Totodată, legea a stârnit reacţii aprinse şi din partea procesatorilor de carduri. Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri au cerut aplicarea imediată a reducerilor de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.

10.   2015, an tensionat pentru cei care au fost atraşi în trecut de mirajul francului elveţian, dar şi pentru cei cu credite în dolari

Tensiunea românilor cu credite în franci elveţieni şi dolari a atins în primul trimestru din acest an cote alarmante după ce cele două valute au spart, în premieră, pragul de 4 lei. Francul a început raliul în ianuarie, cotaţia dintre leu şi moneda elveţiană atingând valori record după ce banca centrală a Elveţiei a renunţat la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. Francul elveţian a crescut atunci cu peste 20% în numai câteva zile, iar cursul a atins un vârf de aproape 4,6 lei/franc elveţian în a doua jumătate a lunii ianuarie. Ulterior, cotaţiile au scăzut spre 4,1-4,2 lei/franc elveţian, dar cursul este în continuare cu circa 12% peste nivelul din decembrie 2014. Debitorii în franci suportaseră deja o apreciere a monedei elveţiene cu 60% la începutul crizei, iar mulţi au ajuns să plătească rate duble faţă de cele iniţiale. Unele bănci, care au dat în trecut credite în franci elveţieni, au venit cu soluţii de reducere a ratelor românilor. Astfel, instituţiile de credit au oferit reduceri cuprinse între 17,5% şi 25% din soldul creditului pentru clienţii care au contractat împrumuturi în franci elveţieni, ca măsură de sprijin pentru aprecierea acestei monede. Totodată, o bancă a introdus mai nou şi o condiţie privind gradul de îndatorare a clienţilor care au contractat credite în franci elveţieni. Şi cotaţia monedei americane este cu aproximativ 12% peste nivelul de la sfârşitul anului trecut, cursul oscilând în jurul a 4,1-4,2 lei/dolar. La finalul acestui an, Rezerva Federală americană a decis să majoreze dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, iar anul 2016 ar putea să aducă noi majorări. Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că aproximativ jumătate dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în valută, cea mai mare parte fiind în euro. În aceste condiţii, episoadele de depreciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.