Decembrie le-a adus pagube pe pârtii eleveţienilor, care au pierdut lupta cu temperaturile ridicate din acest sezon

Operatorii elveţieni de transport au confirmat în această săptămână ceea ce turiştii ştiau deja: schiul alpin a avut un start extrem de slab în acest sezon, în special pe pantele mai mici, unde temperaturile au fost prea mari pentru depunerea zăpezii, scrie Financial Times.

Producătorii zăpezii artificiale “s-au mobilizat şi au atacat”, spune Balzer Aspargaus, şeful operaţiunilor de creare a zăpezii artificiale în staţiunea Laax, din cadrul cantonului Graubünden.

“Efectiv, a fost prea cald pentru a reuşi să menţinem un strat de zăpadă”, a mai adăugat el. Echipamentul său a fost neoperabil mai mult de 20 de zile în luna decembrie. Staţiunea Laax s-a butut baza în schimb pe 400.000 de metri cubi de zăpadă fabricată în timpul unui val de frig, care a avut loc la finalul lunii noiembrie.

Cu multe pârtii de schi rămase mai mult verzi decât albe, industria turismului din Elveţia a fost grav lovită în această iarnă, la care se mai adaugă şi problemele create de aprecierea record a francului elveţian, care a făcut ca vacanţele în Elveţia să aibă preţuri mari ridicate faţă de vecinii europeni.

Operatorii elveţieni de transport pe cablu, care îi transportă pe schiori până în vârful pantelor, au declarat că business-ul a scăzut până pe 31 decembrie 2015 cu aprox. 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atunci când cifrele de afaceri atingeau valorile normale, specifice acestui sezon. “Din cauza vremii calde, nici tehnologia nu poate fi folosită la capacitatea sa normală, pentru a crea zăpada”, a declarat Andreas Keller, membru al asociaţiei elveţiene de transport pe cablu.

Staţiunile de schi din Eleveţia pot primi veşti bune weekendul acesta, existând previziuni pentru un val puternic de ninsori.

Topirea zăpezii în staţiunea elveţiană Davos. Sursa: FT

Totuşi, schimbările climatice reprezintă o provocare pe termen lung, în special de când maşinile convenţionale de creare a zăpezii pot funcţiona doar la temperature sub zero grade Celsius, ideal fiind ca afară să fie sub patru grade Celsius. Temperaturile şi condiţiile de umiditate la începutul acestui sezon au fost favorabile pentru crearea zăpezii artificiale doar pentru câteva zile, în funcţie de fiecare staţiune, însă, de la începutul noului an, acestea s-au îmbunătăţit considerabil.

“Staţiunile aflate la altitudini mari, cum ar fi Davos, St. Moritz şi Zermatt au avut parte de condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţilor de iarnă de câteva ori”. Însă odată cu scăderea în altitudine, este prea cald şi imposibil ca tunurile să poată produce zăpadă”, a spus Hansueli Rhyner, project leader al  Institutului Federal Elveţian pentru cercetare a zăpezilor şi avalanşelor. “Iarna aceasta a fost extrem de blândă”, a mai declarat el.

Angajaţii care fabrică zăpada convenţională aruncă picături fine de apă într-un mediu rece şi adaugă aer comprimat pentru a crea fulgii de zăpadă. Marile staţiuni de schi au sute de astfel de maşini, fiecare dintre ele costând între 10.000 şi 30.000 de euro. Acestea funcţionează doar atunci când temperaturile ating limitele corespunzătoare.

Cu doar câteva nopţi geroase la începutul sezonului, “a existat o întrebarea <<Cât de repede şi eficient pot produce staţiunile cantitatea suficientă de zăpadă>>”, a spus Michele Hillebrand, şeful departamentului de vânzări al Italy Demaclenko, unul dintre cei mai mari producători de maşini de zăpadă din lume.

Producerea zăpezii artificiale este posibilă la temperaturi mai mari: tehnologia de răcire poate fi folosită pentru a crea gheaţa, care este “răzuită” pentru a produce particule de zăpadă, ce pot fi pulverizate pe pârtiile de schi ulterior. Însă acest tip de zăpadă trebuie să fie transportată, este scumpă şi ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte sănătatea mediului înconjurător, atunci când vine vorba de substanţele chimice necesare. De obicei, este folosită doar la evenimentele speciale de schi.

Prin urmare, vremea blândă din acest sezon nu a încurajat deloc industria schiului din munţii Alpi, căreia i-a testat capacităţile şi limitele. Specialiştii spun că pistele care funcţionează pe baza instalaţiilor de zăpadă artificală nu reprezintă viitorul sporturilor de iarnă.