Economia americană este la un pas de o „recesiune iminentă“, iar marile bănci îşi reduc estimările de creştere
Strategii de la BNP Paribas cred că PIB-ul american nu a avansat deloc în ultimele trei luni ale anului trecut, în timp ce analiştii de la JPMorgan au calculat o creştere de doar 0,1%.
În acelaşi timp, pesimiştii de serviciu văd venind o criză mai gravă decât cea din 2008, în special din cauza derapajului economiei chinezeşti, iar marile bănci americane îşi fac „inventarul“ pagubelor provocate de colapsul preţurilor petrolului.
Având în vedere datele dezamăgitoare privind vânzările cu amănuntul din decembrie şi stocurile companiilor din noiembrie, analiştii de la BNP Paribas estimează că PIB-ul SUA nu a crescut deloc în ultimul trimestru al anului trecut, scrie Reuters. Prognoza anterioară a băncii franceze prevedea un avans de 0,5%. Analiştii sunt încrezători că economia îşi va reveni în prima jumătate a acestui an.
„În timp ce creşterea din trimestrul patru pare să fie într-o formă mai proastă decât ne-am aşteptat, piaţa muncii şi veniturile reale sunt solide, ceea ce va face bine creşterii în prima jumătate a lui 2016“, se arată într-o analiză a BNP Paribas. Vânzările de retail au scăzut cu 0,1% în decembrie după o creştere de 0,4% în luna anterioară.
Tot din cauza datelor slabe, JP Morgan şi-a redus estimarea de creştere economică pentru al patrulea trimestru de la 1% la doar 0,1%.
Şi strategii de la Deutsche Bank şi-au redus proiecţia de creştere pentru ultimele trei luni din 2015, cu un punct procentual, la 0,5%, dar cu precizarea că estimarea lor „ar putea fi prea mare“ în lumina datelor economice mai slabe decât s-au aşteptat.
Rezerva Federală Atlanta prognozează pentru perioada analizată un avans al economiei de 0,6%. Cu o săptămână înainte, instituţia estima o creştere de 0,8%.
Trei dintre cele mai mari bănci din SUA au prezentat pagubele pe care le-au suferit din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului: creşterea substanţială a costurilor creditelor devenite toxice acordate în sectorul energiei şi temeri că problemele se vor propaga în alte portofolii, scrie Financial Times. Citigroup, a patra bancă din SUA în funcţie de active, a anunţat că în trimestrul patru creditele neperformante din sectorul corporate au crescut cu 32%, în ritm anualizat, mai ales din cauza investiţiilor în energia nord-americană.
Wells Fargo, a treia instituţie bancare după active, avea în trimestrul patru credite nerecuperabile de 831 milioane de dolari, faţă de 731 milioane de dolari în cele trei luni anterioare, legate mai ales de sectorul petrolului şi gazelor naturale.
JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, a anunţat că urmăreşte cu atenţie dacă apar efecte de contagiune şi că dacă preţurile petrolului se menţin sub 30 de dolari pe baril va fi forţată să pună deoparte rezerve suplimetare de 750 de milioane de dolari anul acesta.
Din cauza prăbuşirii preţurulor, marii producători de petrol şi de gaze naturale şi-au redus cheltuielile, companiile mai mici au intrat în faliment.
Strategii de la Morgan Stanley şi Goldman Sachs cred că petrolul va ajunge la 20 de dolari pe baril, iar cei de la Standard Chartered au mers şi mai departe spunând că preţurile pot coborî la 10 dolari pe baril.
Până acum, băncile mari au trimis mesaje încurajatoare privind portofoliile lor din sectorul energiei.
„Luaţi aminte că acestea sunt credite garantate cu active. Un faliment nu înseamnă că împrumutul va deveni neperformant“, a explicat Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, sub asaltul întrebărilor analiştilor.
Problemele marilor bănci sunt mici în comparaţie cu cele ale băncilor locale, în special ale celor cu expuneri mari la sectorul energiei. Spre exemplu, BOK Financial, din Oklahoma, a anunţat că se aşteaptă ca provizioanele constituite pentru trimestrul patru pentru a acoperi pierderile provocate de creditele toxice să sară la 23 de milioane de dolari, nivel de patru ori mai mare decât cel calculat anterior.
Într-o analiză publicată de CNBC, Michael Pento, fondatorul Pento Portfolio Strategies, avertizează că recesiunea „iminentă“ cu care se va confrunta SUA va fi mai dură decât cea din 2008.
Una dintre cauzele principale ale recesiunii vor fi şocurile provocate de rebalansarea economiei chinezeşti. Guvernul comunist a majorat din 2000 de peste 28 de ori datoria acestei ţări, a doua economia va mărime din lume. Datoria totală a fost dusă dincolo de pragul de 300% din PIB într-un interval scurt de timp cu scopul de a construi o bulă masivă dar neproductivă de active fixe care a înălţat prea puţin PIB-ul. Acum, când această bulă se prăbuşeşte, creşterea încetineşte, explică Pento. Scăderea valorii monedei chinezeşti, prăbuşirea burselor de acţiuni şi a transportului pe calea ferată arată clar că economia nu doar că nu creşte cu ritmul de 7% urmărit în planurile guvernului, ci chiar că stagnează.
Problema este că China contribuie cu 34% la creşterea globală. Dacă este luat în considerare efectul de multiplicare al acesti ţări asupra economiilor emergente, partea Chinei din creşterea globală este de peste 50%.
De aceea, pe măsură ce economia globală continuă să încetinească este de aşteptat mai mult stres pentru companiile multinaţionale la nivelul veniturilor.
De asemenea, în SUA preţurile acţiunilor şi proprietăţilor imobiliare nu mai reflectă venituri şi de creşterea PIB-ului, nu mai sunt spijinite de acestea. Acum, când Fed a pus capăt progranelor de ajutare cantitativă şi politicii cu dobânzi zero, preţurile activelor se prăbuşesc sub forţa gravitaţională a deflaţiei. Raportul median dintre preţul locuinţei şi venit este de 4,1, în timp ce raportul mediu este de 2,6. În pofida ipotecilor mai ieftine ca niciodată, cei care cumpără pentru prima dată o locuinţă nu-şi mai pot permite să plătească un avans. Iar fără aceşti cumpărători, piaţa nu se mişcă.
Valoarea totală a acţiunilor a devenit periculos de detaşată faţă de starea anemică a economiei. Media pe termen lung a raportului capitalizarea pieţei/PIB este de 75, dar în prezent raportul este de 110. Revenirea economiei americane din Marea Recesiune a fost alimentată artificial de banii ieftini ai Fed. Acum, bula de pe burse şi de pe piaţa imobiliară dă înapoi şi ar trebui să cauzeze o contracţie severă a cheltuielilor consumatorilor, principalul motor de creştere al economiei SUA.