Spaţiul Schengen se destramă: ce face România

Această structură „solidă şi funcţională“ de care vorbeşte premierul României Dacian Cioloş într-un interviu pentru Le Monde acordat în timpul vizitei sale la Paris de săptămâna trecută scârţâie din toate încheieturile.

Pericolul nu planează doar asupra libertăţii de mişcare a persoanelor, ci atacă şi alte fundamente, în primul rând libera circulaţie a mărfurilor. Ar pune însă în pericol chiar moneda euro, după cum susţin preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

Pentru România, aderarea la Schengen a fost obiectivul principal în relaţia cu UE după aderare şi după ce a devenit clar că intrarea în zona euro este un obiectiv îndepărtat tocmai din cauza crizei monedei unice. După cum se vede însă, criza imi­granţilor este chiar mai gravă decât criza euro provocată de datoriile suverane. Întrebarea ce se ridică acum: ce face România într-o astfel de situaţie? Mai insistă pentru aderare – o aderare amânată prea mult din motive care nu mai au acum nicio însemnătate.

Costul reintroducerii controalelor la frontieră a fost estimat de Juncker la 3 miliarde de euro anual. Pentru economia UE, unde schimburile comerciale între state sunt de 2.800 mld. euro anual, nu este mult. Dar nu doar acestea sunt costurile, opinează şeful Comisiei: „Dacă vom închide graniţele, dacă piaţa internă începe să sufere, va veni şi ziua în care ne vom întreba dacă mai avem nevoie de o monedă comună în condiţiile în care nu mai există piaţă unică şi nici libertate de mişcare a lucrătorilor“.

Un număr de aproape 1,7 milioane de angajaţi traversează zilnic graniţele UE pentru a lucra în altă ţară, iar reintroducerea controalelor presupune un cost pentru aceştia şi un cost mult mai mare pentru transportatori.

România a insistat mereu că graniţele ei sunt sigure, că motivele amânării aderării sunt politice şi că merită să fie în Schengen. Dar nu a pus niciodată în discuţie pierderile, pentru că, în mod firesc, dacă alţii pierd prin reintroducerea controalelor la frontiere, este clar că România are acum pierderi, pierderi care ar putea creşte pentru că un camion care merge în Olanda, de pildă, va fi controlat nu doar la frontiera româno-ungară, ca acum, ci la toate frontierele ţărilor pe care le tranzitează.

De cealaltă parte, într-un mod care nu este deloc ciudat, faptul că nu este în spaţiul Schengen a apărat într-o măsură România de valurile de imi­granţi. „Nu avem niciun interes să vedem că spaţiul Schengen dispare. Spaţiul Schengen şi zona euro sunt în centrul proiectului european şi al spaţiului de libertate şi schimb pe care vrem să-l construim în Uniunea Europeană. Spaţiul Schengen este ameninţat, dar asta şi pentru că poate nu suntem în măsură să controlăm bine frontierele externe ale UE. Cred că soluţia pentru a ajunge să protejăm spaţiul Schengen este aşadar aceea de a ajunge să aplicăm bine regulile noastre la frontierele exterioare ale Uniunii“, a afirmat premierul român într-un interviu pentru Radio France Internaţional. Într-un alt interviu pentru Le Figaro el susţine: „În contextul actual, dorim cel puţin o recunoaştere a eforturilor făcute prin deschiderea frontierelor aeriene. Asta nu ar adăuga o problemă în plus pentru Schengen. Noi asigurăm un control eficient al frontierelor externe şi am dovedit asta. Dacă toate ţările ar face la fel, nu am avea poate această problemă“.

Miniştrii de interne ai statelor Uniunii Europene s-au întâlnit ieri la Amsterdam într-o reuniune informală pe tema măsurilor de securizare a spaţiului Schengen.

Una dintre cele mai plauzibile decizii ce ar putea fi examinate în viitor este activarea articolelor din legislaţia UE care stipulează că în cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale spaţiului Schengen poate fi reintrodus controlul la frontiere, vreme de doi ani.

Austria, Suedia, Danemarca şi Germania au introdus deja controale la frontiere. Austria cere chiar suspendarea Greciei (una dintre porţile de intrare a imigranţilor în UE) din spaţiul Schengen, lucru juridic imposibil, dar care indică tensiunea în creştere în cadrul Uniunii.

Financial Times anunţa în urmă cu câteva zile că liderii UE pregătesc măsuri pentru securizarea frontierelor cu Grecia prin oferirea de asistenţă Macedoniei (stat din afara UE) pentru blocarea imigranţilor. Acest lucru va însemna însă că migranţii vor fi blocaţi în Grecia. Premierul grec Alexis Tsipras susţine chiar că, astfel, Grecia va deveni o „cutie neagră pentru refugiaţi“.

Blocarea migranţilor la graniţa Macedoniei le mai oferă acestora doar două soluţii în efortul lor de a ajunge în Nord: forţarea graniţelor Albaniei (variantă în care pentru a ajunge în Austria, de pildă, ar trebui să mai treacă prin Muntenegru, Bosnia, Croaţia şi Slovenia) sau a graniţelor Bulgariei (caz în care, pentru a ajunge în aceeaşi Austrie trebuie să mai treacă prin România şi Ungaria. Abia atunci s-ar vedea cât de solide sunt graniţele Bulgariei şi ale României.