McDonald’s este ultimul nume mare care optează pentru modelul clasic de business al brandurilor americane în România – franciza

Autor: Cristina Rosca 06.02.2016
Unele dintre cele mai puternice bran­duri americane de retail sunt prezente pe piaţa locală de circa două decenii, cum sunt McDonald’s, Nike sau Pizza Hut. Altele şi-au făcut curaj să pună România pe harta lor abia în ulti­mii ani, Subway sau Forever 21 fiind printre cele mai noi nume din piaţa locală. Ce au în comun însă aceste bran­duri cu afaceri de miliarde de dolari la nivel mondial? Toate sunt prezente în Ro­mânia în sis­tem de franciză sau parte­neriat, consi­derând că piaţa locală este prea mică pentru o prezenţă directă.
 
„Fiecare brand îşi adaptează mo­delul de business fiecărei pieţe în parte. Pentru un brand american gigantic este cel mai comod să intre pe piaţa locală în sistem de franciză atât din punct de vedere operaţional, cât şi din perspecti­va profitabilităţii“, explică Aliz Kosza, unul dintre cei mai experimentaţi exe­cutivi români, care a condus afacerile MOL, Orkla Foods şi Fabryo şi care are în prezent un business de strategie şi mentorat în afaceri. Intrarea directă a unui brand pe o piaţă presupune crearea infrastructurii adecvate, deschiderea unei societăţi locale şi angajarea de personal.
 
„Sunt costuri suplimentare. Un con­tract de franciză atent structurat este însă mult mai comod, plus că francizatul plă­teşte către compania-mamă o cotă par­te din vânzări şi o taxă iniţială“, adau­gă Aliz Kosza. Ea menţio­nează că un alt mo­tiv care ar putea să îi sperie pe in­ves­ti­torii ameri­cani este instabilitatea legis­la­tivă şi numărul mare de taxe şi im­po­zite, peste 250, faţă de mai puţin de zece pe alte pieţe. Cele mai multe bran­duri americane au decis însă de la înce­put să intre pe piaţa locală în sistem de fran­­ciză. Un singur nume a urmat un mo­del diferit, grupul american McDonald’s.
 
Gigantul a vândut recent operaţiu­nile locale către grupul maltez Premier Capital (90%) şi Daniel Boaje (10%), preferând să rămână în Româ­nia în sistem de franciză. Cele 67 de restau­rante cu afaceri de circa 100 mil. euro în 2014 (ultimul pentru care există date publice) au fost un business prea mic ca să îi convingă pe americani să rămână direct pe piaţa locală, unde au intrat în 1995 cu un restaurant la parte­rul magazinului Unirea. McDonald’s a fost de altfel singurul nume mare care a venit direct în România, la jumătatea anilor ’90, când alte nume mari nici nu se gândeau să îşi pună România pe hartă.
 
KFC şi Pizza Hut spre exemplu au venit direct în franciză, la fel au făcut şi Starbucks şi Subway, doar că mai târziu.
 
„Este şi o diferenţă în modul în care fac business americanii şi europenii, astfel că eu cred că e mai uşor pentru brandurile americane să vină în România în sistem de franciză decât direct. Mai mult, partenerii lor cunosc deja businessul, consumatorul sau piaţa“, spune un executiv care deţine mai multe businessuri în franciză.
 
Cele mai multe branduri americane de top prezente şi în România vin din industria HoReCa, respectiv restaurante, pizzerii şi carfenele. Mai puţine sunt brandurile de modă care au testat România. Liderul pieţei americane de modă, gigantul Gap a venit însă după câţiva ani de rezultate nesatisfăcătoare a plecat. Era venit în sistem de franciză/ parteneriat, la fel ca TimeOut sau Forever 21. Acesta din urmă este ultimul brand american care vine în România începând cu acest an, urmând să deschidă o unitate în mallul ParkLake din cartierul Titan. Cele mai puternice branduri de pe piaţa locală de modă sunt cele europene însă, în frunte cu H&M (Suedia) şi Zara (Spania). Cu un design minimalist, urmărind alte trenduri decât cele locale şi cu un alt ghid de mărimi, brandurile americane de modă vin cu un model de business total diferit.
 
Momentan însă numărul brandurilor americane prezente în România este mic, nume precum American Apparel (modă), Tiffany’s (bijuterii), Victoria’s Secret (lenjerie şi parfumerie), Walmart (retail alimentar) sau Burger King (fast-food) lipsind din peisajul autohton.