„Mă îngrozeşte ce-mi arată graficele pe termen lung“: Acţiunile băncilor europene şi americane au scăzut atât de mult în atât de puţin timp, că se vorbeşte deja de o criză

Autor: Bogdan Cojocaru 04.02.2016
La opt ani de când excesele băncilor americane au aruncat bursele în aer şi lu­mea într-o criză financiară, băncile europene au de­venit piatra de moară care trage în adâncuri pieţele de acţiuni. Însă nici băncile americane nu o duc mai bine, iar mulţi se tem că această scufundare se va transforma într-o criză bancară.

Dacă în acest plonjon se distinge cineva în mod deosebit , acesta ar fi Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană. Compania se confruntă cu pierderi record, iar acţiunile i-au scăzut cu aproape 30% de la începutul anului pe bursa de pe Wall Street. Pe bursele europene declinul este şi mai accentuat. Era o vreme când Deutsche Bank era campioană pe bursă. În 2007 titlurile băncii se tranzacţionau cu 100 de euro pe unitate, la un profit anual de şase miliarde de euro. Acum, acţiunile se vând cu 15 euro, la pierderi de 6,8 mi­liarde euro. Mai rău, Deutsche Bank este lovită de tot felul de investigaţii şi suspiciuni de manipulare a pieţelor în domenii variind de la dobânzile LIBOR la valută. Pentru acestea trebuie puşi bani deoparte. Subsidiara din Rusia este cercetată într-un caz de spălare de bani. Noile cerinţe legale, mai dure, reprezintă o altă bătaie de cap.

Deutsche Bank nu este singură în acest supliciu. Acţiunile Barclays, bancă din Marea Britanie, au pierdut 22% din valoare de la începutul anului. Titlurile Credit Suisse, din Elveţia, au scăzut cu 22%, iar cele ale UBS, tot din Elveţia, cu 20%.

Credit Suisse a raportat pentru trimestrul patru pierderi masive de aproape şase miliarde de dolari.  Aceste torturi pe burse sunt nimic în com­paraţie cu ce îndură  Banca Monte dei Paschi di Siena. Acţiunile celei mai vechi bănci supravieţuitoare din lume s-au prăbuşit cu aproape 50% în doar o lună pe bursa din Milano. Băncile italiene au o povară de credite toxice de 382 de miliarde de euro, potrivit Financial Times.

Tot din lumea latină, profitul Banco Santander s-a redus cu 98% în tri­mestrul patru al anului trecut. Acţiunile i-au scăzut cu 19% în ianuarie.

Suferinţa se simte la nivelul perso­nalului. Barclays a anunţat un plan de eliminare a 1.000 de locuri de muncă, potrivit Thestreet.com. Standard Char­tered va tăia 15.000 de poziţii în trei ani.

Nici pe celălalt mal al Atlanticului situaţia băncilor nu este mai roz. Acţiunile firmelor financiare sunt de când a început anul cele mai slabe componente ale indicelui bursier S&P 500, scăzând cu 12%, potrivit The Wall Street Journal.

De la începutul anului, acţiunile Citigroup au scăzut cu 22%, cele ale Goldman Sachs cu 16%, ale JP Morgan cu 14%, ale Morgan Stanley cu 23% şi cele ale Bank of America Merrill Lynch cu 22%.

În SUA, investitorii trimit un mesaj clar marilor bănci: „Nu vă credem!“, no­tează The Wall Street Journal. Indicele bancar KBW Nasdaq al băncilor ame­ricane a scăzut cu 16% de la începutul anului, de două ori mai mult decât S&P 500, în pofida unor mesaje încurajatoare trimise de executivii din sistemul ban­car. „Pieţele par să arate că o recesiune este iminentă, dar eu nu văd lucrurile în acest fel“, spune John Thain, CEO al CIT Group.

Acţiunile a peste 40% din băncile urmărite de Barclays sunt tranzac­ţionate la preţuri mai mici decât va­loarea lor contabilă (valoarea activelor dacă acestea ar fi lichidate). Singurele dăţi din ultimele trei decenii când s-a mai întâmplat aşa au fost august 1990, când a început primul război din Golf, ianuarie 2009, la apogeul crizei finan­ciare, şi în august 2011, când a fost retro­gradat ratingul suveran al SUA.

„Acesta este doar un moment în timp. Suntem o industrie în care orice facem este legat de creştere şi de în­credere. Acesta nu este momentul cel mai plin de încredere“, a explicat Lloyd Blankfein, CEO al Goldman.

Raoul Pal, fost strateg al Goldman, crede că dobânzile negative sunt principalul motiv al problemelor din sectorul bancar. Dobânzile negative (BCE a dus sub zero dobânzile depozitelor constituite de băncile comerciale) forţează în teorie băncile să crediteze mai mult, iar consumatorii, încurajaţi de dobânzile mici ale creditelor, se îm­prumută în exces şi se găsesc apoi în situaţia de a nu mai putea înapoia ce au luat de la bănci, explică analistul.

„Atât de multe acţiuni bancare scad atât de abrupt. Cred că oamenii încă nu şi-au dat seama ce se întâmplă, iar aceasta mă îngrijorează. Mă îngrozeşte ce-mi arată graficele pe termen lung“, a spus Pal pentru CNBC. El a recunoscut că nu a mai văzut de mult timp o situaţie atât de sumbră.