„Investitorii sunt un pic panicaţi“. Băncile europene au devenit veriga slabă pe burse, în timp ce speculatorii măcelăresc pieţele nipone

Autor: Bogdan Cojocaru 09.02.2016

Băncile, mai ales cele europene, sunt în stare de urgenţă, iar problemele lor îi sperie pe investitorii de pe burse.

Acestea au o problemă de profita­bilitate din cauza dobânzilor negative, au expuneri mari la sectorul energiei şi afaceri în „mlaştinile“ din lumea emer­gentă, iar regulile care le gu­vernează viaţa devin tot mai stricte.

Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, este lovită în plin de tirul neîncrederii investitorilor. De la începutul anului, banca şi-a pierdut 40% din capitalizarea de pe piaţă. În 2015 instituţia bancară a înregistrat pierderi record. Acţiunile companiei sunt la cele mai scăzute cote din istorie. De altfel, acţiunile Deutsche Bank au înregistrat luni cel mai abrupt declin din sectorul bancar, potrivit The Tele­graph.

Nervozitatea investitorilor a fost atât de puternică încât reprezentanţii băncii germane a trebuit să dea asigurări publice că îşi poate plăti datoriile. Analiştii şi investitorii cred că Deutsche Bank, care are cea mai mare bancă de investiţii din Europa, este prea dependentă de veniturile din trading, spre deosebire de concurenţii din Elveţia, Marea Britanie sau SUA, care au operaţiuni de retail sau de private-banking mai dezvoltate, notează MarketWatch. Banca este, în plus, implicată în tot felul de litigii care i-ar putea aduce amenzi de miliarde de dolari. Costul contractelor CDS prin care investitorii se protejează timp de cinci ani de un eventual default al Deutsche s-a dublat de la începutul anului.  Banca are o strategie de restructurare, dar investitorii pur şi simplu nu au încredere în ea.

Băncile italiene o încasează şi ele când bursele o iau în jos. Investitorii se tem că vor fi zdrobite de muntele de credite toxice pe care-l duc în spate.

Mai mult de 10 bănci europene au expuneri de peste 100 miliarde dolari la credite date în sectorul energetic şi ar putea fi nevoite să-şi vândă din active pentru a acoperi pierderi viitoare, notează CNBC. „Vom vedea şi mai multe restructurări“, spune Julien Jarmoszko, analist la S&P Capital IQ. Mike Mayo, strateg la banca CLSA, a explicat că, în comparaţie cu băncile europene, cele americane pot strânge mai rapid capital, mai mult, şi-au întărit poziţia financiară şi s-au restructurat mai rapid. Cu alte cuvinte, calitatea capitalului băncilor americane este mai bună decât a concurenţilor europeni.

Analiştii de la JPMorgan spuneau lunile trecute că văd o criză a creditelor din energie venind din Europa.

„Standard Chartered şi Deutsche Bank ar fi băncile cele mai sensibile la ratele mai mari de default  din industria petrolului şi gazelor“, scriau aceşti analişti în ianuarie. Însă trebuie avut în vedere că JPMorgan este o bancă concurentă pentru cele două bănci europene.

Perspectivele băncilor sunt întu­necate şi de „spectrul urât“ al dobân­zilor negative din Europa şi Japonia, spune Jasper Lawler de la CMC Mar­kets. Dobânzile cu minus erodează profitabilitatea băncilor şi le face acţiunile neatractive. De ase­menea, un plus de incertitudine aduc şi noile reguli de „bail-in“ din UE care au ca scop for­ţarea investitorilor să suporte pierderi dacă băncile dau faliment.

„Pieţele au început să vadă partea întunecată a dobânzilor negative, aceea că slăbesc instituţiile financiare, că nu sunt politici reflaţioniste, ci că plantează în minţile oamenilor o stare de spirit deflaţionistă“, explică Jun Kato, analist la Shinkin Asset Management.

În Grecia bursa este pur şi simplu pul­verizată. Capitalizarea de pe bursa de la Atena s-a prăbuşit luni la nive­lu­rile din 1990. Sectorul bancar euro­pean şi-a pierdut un sfert din valoare anul acesta. Şi în Japonia în centrul atenţiei sunt dobânzile negative şi efectele pe care acestea le vor avea asupra băncilor în condiţiile în care oficialii băncii centrale nipone au avertizat că există o cursă mondială a reducerii dobânzilor. În acest context se vorbeşte de un „car­na­giu“ pe pieţele financiare nipone deoa­rece acţiunile băncilor scad, randa­mentele se prăbuşesc (cele ale obliga­ţiunilor cu scadenţa la 10 ani au ajuns ieri sub zero), iar yenul se întăreşte, spre disperarea băncii centrale, care încearcă să-şi ţină sub control moneda şi să stimuleze economia prin aceste dobânzi negative şi printr-un program masiv de cumpărare de active.

Ieri yenul a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2014 faţă de dolar. Indicele bursier Nikkei a înregistrat cea mai abruptă cădere din ultimii ani. Din 29 ianuarie, când banca centrală niponă a adoptat politica dovânzilor zero, Nikkei a scăzut cu peste 10%.

“Investitorii sunt un pic panicaţi“, spune Yukio Ishizuki, analist la Daiwa Securities.

Investitorii văd în moneda niponă un activ adăpost în vremuri tulburi datorită excedentului uriaş de cont current al ţării. Însă aprecierea yenului scade competitivitatea exporturilor japoneze în condiţiile în care economia stagnează de un deceniu.

“«Factorul frică» de pe pieţe s-a transformat şi nu mai ţine acum doar de aterizarea forţată a pieţelor emergente şI de preţurile petrolului ci şI de amploarea încetinirii din lumea dezvoltată şI de capacitatea băncilor central de a spori valoarea activelor“, rezumă într-o frază ceea ce se întâmplă pe pieţe analiştii de la Citi.