BNR nu ştie cum să oprească intrările de capital, iar piaţa bancară înoată într-un ocean de lei care nu se duc în economie

România se confruntă cu intrări de ca­pital, ceea ce va contribui şi mai mult la creşterea lichidităţii din sis­te­mul bancar şi prin urmare va duce la scăderea dobânzilor. Însă guver­natorul BNR Mugur Isărescu, cel mai lon­ge­giv şef de bancă centrală din lume, susţine că în eco­nomia locală nu se va ajunge la dobânzi negative.

„Economia românească nu va avea dobânzi negative. Inflaţia nega­tivă este tranzitorie, tempo­ra­ră şi se va reveni la alte cifre chiar din vara aces­tui an. Al doilea motiv este chiar excesul de lichi­ditate. Vom avea noi grijă să nu se ajungă la dobânzi negative. Sperăm ca semnalele noas­tre şi comportamentul băncilor să fie rezo­nabile. Vom lucra cu toate meca­nismele necesare să nu se ajun­gă la dobânzi negative“, a spus Isărescu ieri la o confe­rin­­ţă în care a prezentat ra­por­tul trimestrial asupra inflaţiei.

Economia locală tra­ver­sează în prezent o pe­rioadă cu dobânzi la depozite încă pozitive, însă foarte aproape de zero. Bonificaţiile la depozite se află în prezent la cel mai scăzut nivel din istoria postde­cem­brisă a României. În decembrie 2015, bonificaţia medie plătită de bancheri pentru depozitele în lei a intrat sub pragul de 1% pe an.

Deşi finanţarea este ieftină în prezent şi sunt foarte mulţi bani în economie, creşterea economică a venit foarte mult din consum.

Isărescu a mai spus că pe plan extern 2016 este unul tumultuos, însă multe dintre „valuri“ sunt departe de România.

„Mai observăm că economia ro­mâ­nească, pieţele, de exemplu piaţa va­lutară, pot să lucreze cu aceste valuri. Sentimentul meu este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai este aşa de emoţională“, a declarat Isărescu.

Guvernatorul consideră că pe plan intern, incertitudinile cum le vede BNR în prezent tind să împingă balanţa riscurilor în sus.

„Pe plan intern, incertitudinile aşa cum le vedem în prezent tind să împingă traiectoria inflaţiei în sus, pentru că s-a aprobat un buget la li­mita de 3% (privind deficitul - n. red.), se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pen­tru majorarea cheltuielilor bugetare. Politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit“.