Băncile-mamă ale Piraeus şi Bancpost au ajuns să valoreze jumătate din BRD şi BT

Autori: Roxana Pricop , Bogdan Cojocaru 11.02.2016
Cele patru bănci greceşti, cu subsidiare pe piaţa locală, au pierdut 6,8 mld. euro din capitalizare din cauza corecţiilor agresive care au cuprins bursa de la Atena. Astfel cele mai mari bănci româneşti listate la Bucureşti au o valoare de piaţă mai mare decât a grupurilor elene NBG, Piraeus şi Eurobank.
 


Acţiunile băncilor elene s-au prăbuşit cu peste 60% în acest an pe bursa din Atena, din cauza turbulenţelor care au cuprins pie­ţele fi­nanciare. Alpha Bank, a patra cea mai mare bancă elenă, cu ac­tive de 70 miliarde de euro, a pier­dut 1,9 miliarde de euro din valoarea de piaţă în acest an, ajungând la o capi­talizare bursieră de 1,8 mld. euro. Acţiunile National Bank of Greece, grup cu active totale de 110 mi­liarde de euro, cele ale Piraeus, grup cu active de 86 miliarde de euro, şi ale Euro­bank, grup cu active de 73 miliarde de euro, au pierdut peste 60% din va­loare. Fiecare din aceste gru­puri este co­tat acum pe bursa din Atena la o ca­pita­lizare bursieră de sub 1,2 mi­liarde de euro.

În România, cele patru grupuri elene au subsidiare cu active cumulate de 10 miliarde de euro, potrivit datelor la finalul anului 2014.

Ieri, capitalizarea bursieră a grupurilor-mamă a ajuns la 4,8 mi­liarde de euro. Niciuna din subsi­diarele locale ale băncilor greceşti nu este cotată pe bursa de la Bucureşti.

„Scăderea acţiunilor băncilor elene este exagerată, nu sunt motive care să cauzeze astfel de scăderi drastice. Probabil grevele din Grecia alături de blocajele din guvernul elen cu privire la adoptarea anumitor proiecte legislative s-au suprapus cu temerile investitorilor privind situaţia sectorului bancar din zona euro ali­mentate de situaţia Deutsche Bank“, a spus pentru ZF Adriana Marin, analist la firma de brokeraj Ipopema Se­curities.

Chinurile de pe bursă ale băncilor greceşti sunt şi ecouri amplificate venite de pe alte pieţe, unde băncile, mai ales cele europene, sunt ţintele speculaţiilor de tot felul.

Despre Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, există temeri că diversele scandaluri în care este implicată şi expunerea masivă la tot felul de active complexe şi riscante o vor împiedica să-şi plătească datoriile faţă de investitori, iar despre băncile italiene există îngrijorări legate de creditele toxice care le otrăvesc. Şi în general există temeri că dobânzile negative introduse de BCE vor şubrezi poziţia financiară a sectorului bancar. Acţiunile Deutsche Bank, Com­merzbank, HSBC şi Royal Bank of Scotland au scăzut toate cu circa 20% de la începutul anului. Indicele principal al bursei de la Milano a pierdut şi el o cincime din valoare în aceeaşi periodă.

Un caz special care a terorizat pieţele în acest început de an este cel al Deutsche Bank. Zvonurile că banca ar putea avea probleme cu plata unor dobânzi scadente în aprilie au forţat compania să dea asigurări investi­torilor panicaţi de două ori în 24 de ore, potrivit CNN.

John Cryan, CEO-ul băncii, a insistat că Deutsche Bank este „solidă ca o stâncă“. În caz a intervenit şi mi­nis­trul german de finanţe Wolfgang Schäuble, tocmai de la Paris, decla­rând pen­tru Bloomberg că „nu este îngri­jorat de Deutsche Bank“. Sectorul bancar european a primit ieri un boost după ce Financial Times a scris că banca germană ia în consi­derare răscum­părarea unor datorii proprii de miliarde de euro în efortul de a opri prăbuşirea valorii obli­gaţiunilor sale. Veştile au avut succesul scontat, acţiunile Deutsche sărind cu 11% miercuri dimineaţă, cea mai puternică revenire din ultimii cinci ani.

La Bucureşti, cele mai mari bănci listate - BRD şi Banca Transilvania - au rezistat destul de bine la tur­bu­lenţele de pe pieţele externe. Acţiunile BRD au un minus de 16% faţă de începutul anului, după ce în 2015 au acelerat cu 30%, iar titlurile Banca Transilvania s-au depreciat cu 9,5%, după ce în 2015 au gonit cu peste 50%.

Capitalizarea bursieră a BRD a ajuns astfel la 1,56 miliarde de euro, iar cea a Băncii Transilvania a ajuns la 1,47 miliarde de euro. „Băncile locale sunt percepute ca fiind mai puţin riscante. Scăderea acţiunilor BRD şi BT vine după un raliu în 2015, semn că investitorii au vrut la început de an să îşi marcheze profiturile. Pentru piaţa locală, legea dării în plată este principala grijă a investitorilor şi cred că, fără această lege, acţiunile bancare şi-ar fi putut continua raliul de anul trecut“, a mai spus analistul.

În ce măsură corecţiile agresive suferite de acţiunile grupurilor elene vor avea un impact local?

„Subsidiarele locale ale băncilor elene sunt reglementate de BNR şi au indicatori de solvabilitate peste media sectorului bancar, astfel că pe termen scurt şi mediu nu sunt afectate de problemele grupurilor-mamă. Dacă grupurile greceşti au probleme acasă nu vor mai trimite fonduri în România, iar subsidiarele locale vor depinde de depozitele locale atrase de clienţii români“, a mai spus analistul.

Pe termen mediu şi lung, analistul atrage atenţia că grupurile elene vor fi nevoite să îşi restrângă activitatea în Balcani, prin posibile vânzări de subsidiare, inclusiv în România, sau schimb de active.

Ar putea băncile locale să cumpere operaţiunile locale ale unui grup elen?

„Vor apărea oportunităţi de achiziţii, fără îndoială. Însă nu mă aştept la achiziţii de bănci, cât de portofolii“, a mai spus analistul.

Din Elveţia, CEO-ul Credit Suisse Tidjane Thiam a sărit şi el în ajutorul sectorului bancar european spunând că panica de pe burse nu se justifică, notează The Guardian. Thiam a asigurat că banca sa este „mai solidă ca niciodată“, după ce acţiunile companiei au căzut cu 8% marţi. De la începutul anului, acţiunile au scăzut cu nu mai puţin de 40%. Săptămâna trecută, Credit Suisse, a doua bancă elveţiană în funcţie de mărime, a anunţat prima pierdere anuală din 2008.

Lloyd Blankfein, CEO-ul Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street, a asigurat şi el că „există multe me­canisme de finanţare pentru bănci în Europa care le permit acestora să-şi genereze lichiditate“.

Însă Bank of America alimentează neliniştea, avertizând că băncile europene au în faţă posibile pierderi de 27 miliarde de dolari legate de companii din sectorul energiei. Suma ar echivala cu 6% din profitul brut din trei ani, potrivit Bloomberg. 

Unii analişti încearcă să îndrepte atenţia către alte părţi, sau să capete atenţie în acest fel. Investitorul elveţian Felix Zulauf a avertizat că problemele Chinei vor infecta Singapore şi vor provoca o criză bancară acolo. De acolo, criza se va propaga în Hong Kong, spune el.