Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

Mesajul clar transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că Banca Naţională va împiedica prin orice mijloace ca România să experimenteze dobânzi negative, este un argument suficient pentru investitori, atât cei străini, cât şi români, de a-şi ţine banii în lei, în instrumete cu venit fix.

Mai mult decât atât, faptul că BNR a ţinut pe loc dobânda de referinţă la 1,75% pe an, în condiţiile în care dobânzile pe piaţa interbancară pe termen scurt sunt cu zero în faţă, este un argument în plus pentru a miza pe leu.

Surplusul de lichiditate în care înoată băncile, care în ianuarie a fost de 20 de miliarde de lei medie zilnică, ţine dobânzile pe piaţa interbancară la un nivel extrem de scăzut, în ciuda faptului că inflaţia este aşteptată să revină spectaculos în prim-plan din a doua parte a anului.

Pentru cei care au credite în lei, scăderea ROBOR-ului la trei luni, la 0,78% pe an, înseamnă că vor plăti o rată mai mică la bancă.

După ce a  coborât la 0,78-0,79%, la începutul săptămânii, ROBOR-ul a revenit vineri la 0,82%.

Dacă leul şi dobânzile la leu au o viaţă bună şi sunt vitaminizaţi corespunzător de BNR, piaţa bursieră de la Bucureşti intră într-o carantină prelungită la care nu mulţi se aşteptau.

De la începutul anului, Bursa a scăzut cu 13,42%, anulând toate câştigurile din 2014 încoace.

Petrom, cea mai valoroasă companie, încă, a ajuns vineri la un nivel la care analiştii nu se gândeau nici în visele cele mai negre: 0,2155 lei/acţiune. Într-un an, acţiunile au scăzut cu 60%.

În 2011, statul român putea să vândă 10% din Petrom, la 0,35 de lei pentru o acţiune şi nu a făcut-o.

Acum, la preţul de astăzi, Petrom valorează 12,405 miliarde lei, adică 2,76 miliarde euro. În 2013, Petrom raportase un profit de 1 miliard de euro, iar valoarea companiei era de 5 miliarde de euro.

Acum compania este trimisă la podea de prăbuşirea preţului barilului de petrol.

Statul român mai are 20% din compania de petrol şi gaze. Principalul acţionar, grupul austriac OMV, trece şi el prin momente critice în urma scăderii barilului de ţiţei de la 100 de dolari acum un an şi jumătate, la sub 30 de dolari în prezent.

Grupul OMV este nevoit să vândă operaţiunile din Turcia, unde deţinea principalul jucător pe partea de retail, Petrol Ofisi. La Bucureşti, OMV şi Petrom discută un plan de restructurare, care să permită companiei româneşti să facă faţă vremurilor dificile cu un preţ al barilului de 30-40 de dolari.

Preţul de extracţie al Petrom se situează în jurul a 18 dolari pe baril, ceea ce rămâne o marjă destul de redusă pentru dezvoltare şi investiţii.

Deşi BRD, a doua bancă din România, a raportat o creştere de 6,9 ori a profitului net, de la 68 milioane lei în 2014, la 460 milioane lei în 2015, acest lucru nu a împiedicat acţiunile să piardă peste 20% de la începutul anului.

Acţiunile celeilalte bănci de la Bursă, Transilvania, sunt susţinute să nu scadă prea mult de programul de răscumpărări al băncii şi de achiziţiile de pe piaţă făcute de SIF Moldova, unul dintre principalii acţionari.

SIF Moldova speculează mişcările de preţ din piaţă: cumpără la 2,1-2,2 lei/acţiune şi vinde la 2,3-2,4 lei/acţiune.

Pe plan internaţional, sectorul bancar a intrat sub zodia neagră de câteva săptămâni. Principalele bănci ale Europei sunt într-o scădere continuă pe burse, ajungându-se chiar să se pună problema la Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, care avea nevoie de capital suplimentar.

Cei mai puternici oameni din Germania au sărit în ajutorul băncii lor naţionale, susţinând că nu are nevoie de lichiditate suplimentară şi că este o bancă solidă.

În Franţa, Societe Generale, acţionarul majoritar al BRD, a ratat estimările analiştilor pentru T4 şi a fost imediat penalizată cu o scădere a acţiunilor de peste 15%.

A doua bancă din Elveţia, Credit Suisse, nu se simte nici ea prea bine, investitorii punându-şi problema modelului de business al băncilor elveţiene, care în urma ridicării secretului bancar nu mai au nicio valoare.

Pentru piaţa bursieră de la Bucureşti, luni va urma un tsunami de rezultate financiare, ceea ce nu va schimba foarte mult sentimentul de teamă al investitorilor, dar va face puţin lumină în ceea ce priveşte dividendele pe care le vor acorda principalele companii.

Dacă la Petrom lumea nu se aşteaptă la dividende, toţi ochii sunt îndreptaţi către Romgaz, Electrica, Transgaz, Transelectrica, Banca Transilvania pentru dividende.

Invesitorii bursieri sunt cu nervii la pământ peste tot în lume, chiar şi la Bucureşti, pentru că anul 2016 nu se anunţă deloc bun, iar recuperarea pierderilor de acum se va face foarte greu.

Întrebarea tuturor este dacă Bursa va scădea şi mai mult, mulţi analişti vorbesc chiar de un minus 50%, sau va reuşi să se stabilizeze, măcar la nivelurile actuale.

Răspunsurile vor veni în următoarele săptămâni, când Banca Centrală Europeană trebuie să spună dacă măreşte cantitatea de bani injectaţi în piaţă şi chiar scade din nou dobânzile.

Deja FED-Banca centrală a Americii a dat de înţeles că nu se va mai grăbi cu ridicarea dobânzii la dolar, având in vedere volatilitatea pieţelor financiare şi numărului mai redus decât estimările de angajări în economia americană.

Pentru România, întrebările sunt legate mai mult de acţiunile guvernului tehnocrat, să nu arunce cu bani în acest an electoral şi să se încadreze în deficitul de 3% din PIB, marota tuturor economiştilor şi mai puţin de evoluţia Bursei, care aproape că nu contează în economia românească.

Deşi creşterea economică pe 2015, anunţată vineri de Insitutul Naţional de Statistică a fost de numai 3,7%, sub estimarea analiştilor de 3,9%, lumea rămâne optimistă că România va continua să aibă creştere economică şi în 2016, de peste 4%, nivel de tre-patru ori mai mare decât cifra Uniunii Europene.