Dragoş Damian, Terapia Cluj: Campanie electorală 2016, capitolul sănătate: false teme de dezbatere

Autor: Dragos Damian 15.02.2016

Campania electorală din sănătate 2016 a debutat în forţă şi cu dreptul-scandaluri, acuze, minciuni – demonstrând încă o data că sănătatea reprezintă un domeniu la care se pricep toţi, şi care poate da subiecte şi teme de dezbatere pentru cel puţin 3-4 cicluri electorale pe an. 

Şi pentru că temei obişnuite de dezbatere, preţurile mari la medicamente, i s-a furat startul deja din 2015 nemaiputând fi o temă (va amintiţi de scăderile de preţ din 2015 care au dus medicamentele la preţul minim din Europa), aş face un inventar al altor câtorva teme false care vor fi în centrul dezbaterilor de sănătate din campania electorală 2016 dar care mai mult că sigur nu vor genera soluţii care să fie implementate în următorul ciclu electoral sau vreodată.

Sistem de sănătate centrat pe pacient.

Sistemul se sănătate nu a fost, nu este şi nu va avea că unică prioritate pacientul. Sistemul este clădit în aşa fel încât să repartizeze cu minimum de efort 30 miliarde de lei spre a fi gestionaţi de cei circa 250-300 de oligarhi care controlează resursele financiare şi umane din sistem. Asta nu înseamnă că banii sunt furaţi, ci mai degrabă că sunt distribuiţi cu dedicaţie, astfel că nu ajung în direcţiile care să facă diferenţă cu maximum de impact pentru pacient.

6% din PIB la sănătate.

Nu se poate sări de la 3,9% la 6%, şi este imposibil să se ajungă la 6% în următorul ciclu electoral. Şi, având în vedere că ponderea PIB în veniturile bugetare este în scădere, nici nu poate fi vorba de mai mulţi bani în valoare absolută în următorii 5 ani, dacă cheltuielile cu sănătatea nu vor fi suplimentate şi din alte surse. Poate ar fi mai bine spunem ”sa dăm la sănătate până la 20% din veniturile bugetare”.

Legea prevenţiei.

Nu avem nevoie de o lege a prevenţiei (şi în orice caz, nu de şine stătătoare) ci de o nouă lege a sănătăţii, cea din prezent datând din 2006 şi nemaifăcând faţă cerinţelor şi nevoilor de sănătate a românilor. Cu o lege bună a sănătăţii de altfel nici nu ar fi necesară o lege a prevenţiei, sau altfel spus o lege a sănătăţii bună este o lege care este fundamentată pe prevenţie. Au existat peste 100 de amendamente la legea sănătăţii în ultimii 10 ani, este un semnal copios că ea trebuie schimbată.

Pleacă medicii din România

Medicii nu pleacă (doar) pentru salariile derizorii pe care le încasează. Pleacă pentru că cei 250-300 de oligarhi care controlează resursele financiare şi umane din sistem sunt un obstacol greu de trecut în calea competenţei adevărate sau a dezvoltării unei cariere strălucite fără a avea o proptea. E chiar mai rău în perspectivă, pentru că nu e o tendinţa, ci chiar o realitate cum că sistemul devine lăsat moştenire familiilor celor care îl controlează astăzi.

Lipsă accesului la medicamente inovative.

Laitmotivul companiilor farmaceutice din timpul campaniilor electorale. Este o excelentă temă electorală în 2016 cu atât mai mult cu cât sistemele tehnice de acces ale medicamentelor (vezi nouă tehnologie de evaluare a medciamentelor introdusă în 2014) au devenit indezirabile producătorilor care dramatizează afirmând că orice medicament nou este ultima şansa a umanităţii (indiferent că este doar o variaţiune pe aceeaşi temă; dealtfel UE arată în 2015 că din 10 molecule nou descoperite cel puţin 9 nu aduc valoare adăugată).

Asigurările private de sănătate.

România, prin cadrul legislativ din prezent, este total neatractivă pentru asiguratorii privaţi. Mai mult, cei 250-300 oligarhi de care vorbeam ar fi enorm de indispuşi să dea ochii cu companii care vor controla la sânge cheltuirea banilor şi rezultatul actului medical, deci se vor asigură că reglementările vor rămâne oştile încă cel puţin 5 ani de acum înainte.

6 teme false discuţie electorală de care ne vom izbi în următoarele luni de zile pe toate canalele media; eventual adăugaţi un al şaptelea, să construim spitale noi, cât mai multe. Sistemul sanitar nu are nevoie de reforma (şi foarte probabil nici de mult mai mulţi bani) ci de dezbatere şi transparenţa în actul de legiferare, de investiţii bazate pe nevoi documentate, de dez-oligarhizare, de profesionalizarea managementului, de introducere în spitale de standarde, proceduri, ghiduri de bună practică şi mai ales, de control. 

 

Dragoş Damian este director general al Terapia Cluj.