Cancelarul german: Imigranţii nu au dreptul a impune unei ţări UE să le ofere statut de azilanţi. Popularitatea lui Merkel atinge cel mai mare procent de susţinere din partea germanilor din 2016

Autor: Roxana Maciuca 09.03.2016

Potrivit unui sondaj realizat de institutul de monitorizare Forsa, Merkel ar putea obţine 50% dintre voturile alegătorilor în cazul unor alegeri generale ipotetice, în timp ce contracandidatul său, Sigmar Gabriel, din partidul Social-Democrat (SPD) ar înregistra doar un procent de 13%.

Faţă de luna trecută, popularitatea lui Merkel a crescut cu două procente, în condiţiile în care sondajul este publicat înainte de alegerile de duminică organizate în trei landuri din ţară.

Însă popularitatea coaliţiei conservatoare, formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a lui Merkel şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) a lui Horst Seehofer, din Bavaria, a rămas neschimbată, înregistrând un procent de 35%, în timp ce susţinerea faţă de SPD a scăzut cu un procent la 23%.

Imigranţii nu au dreptul de a-şi alege ţara în care să solicite azil şi nu pot impune statului respectiv să le acorde acest statut, a declarat Angela Merkel, cancelarul german, după întâlnirea cu premierul croat, Tihomir Oreskovic, din Berlin, potrivit site-ului postului Deutsche Welle.

Cancelarul german a solicitat ca UE să reinstaleze zona de liberă-circulaţie Schengen, care se confruntă cu restricţii din ce în ce mai mari, în contextul în care tot mai multe state, mai ales cele balcanice, restricţionează accesul imigranţilor pe teritoriile lor.

Merkel a pledat pentru găsirea unor soluţii comune privind criza imigranţilor din Grecia, unde se află circa 50.000 de extracomunitari, iar 10.000 sunt blocaţi la graniţa cu Macedonia.

"Nu este prevăzut niciun drept în cazul refugiaţilor care să le permită să declare: «Vreau să primesc statut de azilant într-un anumit stat UE»", a precizat Merkel. Anul trecut, în Germania, au fost înregistraţi 1,1 milioane de solicitanţi de azil.

Unii analişti au comparat situaţia actuală din Grecia cu cea din Ungaria de anul trecut, când guvernul ungar a decis închiderea principalei gări din Budapesta. Aproximativ 25.000 de imigranţi au rămas blocaţi încercând să ajungă în Austria, ceea ce a determinat conducerea de la Berlin să intervină în gestionarea respectivei crize. În cele din urmă, autorităţile ungare au permis imigranţilor să iasă din ţară pentru a ajunge în Austria şi Germania.

Întrebată dacă autorităţile germane intenţionează să intervină în gestionarea crizei de la frontiera greco-macedoneană, cancelarul german a explicat că cele două situaţii nu sunt comparabile, aducând în discuţie eforturile întreprinse de UE în situaţia din Grecia.

 

Merkel a îndemnat autorităţile din Grecia să protejeze frontierele ţării, solicitând şi celorlalte state UE să accepte nou-veniţii în baza sistemului de cote obligatorii de imigranţi aprobat de UE care prevede repartizarea a 160.000 de extracomunitari în statele membre.

În cadrul întâlnirii de marţi de la Berlin, premierul croat a precizat că ţara ar putea trimite militari la graniţă în cazul unui flux prea mare de imigranţi.

"Dacă va fi necesar să folosim armata, vom folosi această opţiune. Militarii vor contribui la facilitatea procedurilor de înregistrare", a declarat Tihomir Oreskovic. Dar a dat asigurări că ţara "va trata refugiaţii cu umanitate" şi va căuta o soluţie europeană comună pentru criza imigranţilor.

Unii oficiali au avertizat că numărul imigranţilor blocaţi în Grecia ar putea ajunge la 70.000 în săptămânile următoare, pe fondul restricţiilor impuse de Macedonia.

În cursul zilei de luni, autorităţile macedonene nu au permis decât trecerea a 30 de refugiaţi.

Austria a impus în urmă cu zece zile restricţii la graniţele sale, stabilind cote de imigranţi care pot primi permisiunea de a intra în ţară, cote care permit doar 3.200 de sosiri zilnice.

UNHCR a anunţat, marţi, că peste 131.000 de imigranţi au intrat în Europa în primele două luni ale anului, după ce au traversat Marea Mediterană, dintre care peste 122.000 au sosit pe ruta Turcia-Grecia.

 

Partidul populist antiimigraţie Alternative für Deutschland (AfD), care, potrivit sondajelor, va obţine rezultate bune în alegerile de duminică organizate în landurile Baden-Wuerttemberg, Renania-Palatinat, Saxonia-Anhalt, a înregistrat o creştere în sondaje cu un procent la 10%.

Merkel a fost criticată, în nenumărate rânduri, chiar şi de partenerii de coaliţie precum premierul Bavariei, Horst Seehofer, pentru politica deschisă faţă de imigranţi, responsabilă de numărul-record de 1,1 milioane de solicitări de azil înregistrate în ţară în 2015.