ZF Antreprenorii României: „Vrem şcoli de meserii, consolidarea brandului de ţară şi susţinerea capitalului românesc“

Oamenii de afaceri din judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Vâlcea spun că guvernul trebuie să aibă o strategie clară în ceea ce priveşte şcolile profesionale pentru că fără acestea rămân fără forţă de muncă, cer consolidarea brandului de ţară ca să poată ieşi la export şi vor susţinerea capitalului românesc.

Acestea au fost principalele concluzii ale con­ferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României”, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Banca Transilvania la Piteşti, la care au participat peste 200 de oameni de afaceri şi şefi de companii din regiune. Aceasta este prima oprire a proiectului ZF Antreprenorii Româ­niei. În perioada următoare ZF va organiza astfel de conferinţe în mai multe oraşe im­portante din ţară. Următoarea dezbatere va fi joi, 31 martie, la Braşov.

„Clienţii noştri care fac exporturi spun că bran­dul de ţară sau al producătorilor români nu există sau nu are o reputaţie pozitivă şi pentru că nu au putut fi performanţi la export s-au asociat cu firme din ţările în care exportă. Este o mare ocazie pentru guvern să investească în bran­­dul de ţară”, spune  Andrei Dudoiu, direc­tor ge­neral adjunct în cadrul Băncii Transil­vania. Antreprenorii din judeţele Argeş, Vâlcea şi Dâm­boviţa exportă direct sau indirect produ­sele realizate în fabricile de aici, însă dez­vol­tarea acestui sector este întârziată de birocraţie, de infrastructura deficitară care reduce din competitivitatea antreprenorilor faţă de firmele străine, dar şi de faptul că producătorii români nu sunt recunoscuţi la nivel internaţional.

Însă autorităţile spun că această problemă îşi găseşte încet-încet o rezolvare.

„Primim aici investitori străini, îi punem în legătură cu oamenii de afaceri locali. Vor fi investitori britanici la târgul Agro Piteşti. Am invi­tat patru ambasadori în România pentru a discuta despre aceste misiuni economice pe care o să le facem. Problema este de costuri”, a spus George Caval, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş.

Sorana Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Rela­ţiilor cu Mediul de Afaceri, consideră că afacerile antreprenoriale româneşti s-ar putea dezvolta la export încheind parteneriate cu firmele străine.

„Am vrea să vedem parteneriate ale com­pa­niilor româneşti cu companiile străine, să nu mai fim doar o destinaţie de lohn, de produse cu o valoare adăugată mică, ci o destinaţie care realizează valoare adăugată mare şi exportă. Din păcate, companiile cu capital străin au pondere mai mare în exporturi”.

Însă antreprenorii ro­mâni ar trebui să aibă planuri pe termen lung, să ştie să delege şi să aibă un plan de prevenire a dife­ritelor crize care apar în companie pen­tru a putea fi com­pe­titivi aât la nivel local, cât şi la nivel inter­naţional.

„Îmi pare rău să aud că multe companii nu au un plan pe termen scurt, mediu, chiar de lung nici nu vorbim. Nu au un plan despre cum vor să fie la anul, peste 5 ani, peste 10 ani. Primul pas pe c­are o companie trebuie să-l fa­că pentru a atrage o finanţare, este să se vadă peste zece ani”, consi­deră Cosmin Drăgoi, expert in fonduri euro­pene şi general manager al Finacon Group.

Cristian Pârvan, preşedintele Patro­natului Serviciilor Private din România, spune că deşi avem nevoie de investiţii străine puternice care să aducă o valoare adăugată cât mai mare, iar străinii aduc mulţi bani în economie, şi fir­mele româneşti con­tribuie la in­ves­tiţiile care se reali­zează pe plan local.

„Anul trecut au fost investiţi în România 71 mld. lei de către 22.000 de firme care au mai mult de 50 de angajaţi, conform INS. Din aceste investiţii, me­diul privat, per­soa­nele fizice, au investit numai anul trecut 40 miliarde de lei. Însă din aceste date este exclusă o categorie majoră şi anume micile afaceri care au mai puţin de 50 de angajaţi şi investesc în lucruri mici: uşa, comparti­mentarea etc. Investiţia minimă este de 5.000-10.000 de euro. Toate aceste companii cu de la 0 la 50 de angajaţi investesc şi ele”, a completat el.

Pe de altă parte, o altă problemă ridicată de antreprenori este faptul că nu găsesc forţa de muncă necesară.

Mulţi antreprenori şi executivi din ţară au spus de-a lungul timpului că în polii principali de producţie şi servicii ai ţării, aşa cum sunt Timiş, Argeş, Sibiu sau Bucureşti, nu găsesc forţă de muncă, de la muncitori necalificaţi la sudori sau curieri.

„Una din marile probleme pe care le avem în prezent este legată de forţa de muncă din cauza faptului că nu mai există şcolile profesionale. Ne găsim în situaţia de a lucra cu echipe de oameni care au peste 50 de ani şi din urmă nu vine nimic. A trebuit să improvizăm noi şcoli profesionale şi să ne formăm matriţeri, mecanici, tehnici”, spune Silviu Badea, director în cadrul Grupului Industrial Componente Piteşti, cu afaceri de 90 mil. euro, 2.500 de angajaţi şi fabrici în Piteşti, Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş.

Sorana Baciu spune că guvernul încearcă să găsească soluţii pentru rezvoltarea acestei probleme. „Învăţământul profesional este o preocupare pentru noi. Meseriile cu vechime nu au mai fost apreciate în România în ultimii ani, însă există un grup de lucru la Ministerul Învăţământului în acest sens”.

 

 

Sorana Baciu, secretar de stat, Ministru Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

►Eu personal m-aş bucura să avem campioni naţionali care promovează şi imaginea României şi contribuie semnificativ la PIB. Investiţiile străine sunt foarte importante, iar până acum a fost o atenţie foarte mare pusă pe atragerea acestor tipuri de investiţii. Dar pentru o economie echilibrată, pentru un sector financiar echilibrat, avem nevoie de capital românesc care este stabil şi care este în ţară şi care nu pleacă atunci când apare o criză internaţională.

►Antreprenori, trebuie să fiţi prezenţi pe piaţa internaţională cu curaj, pentru că se poate. România este o ţară cu multe resurse şi talente, însă nu ştim să le vindem. Pot să vă asigur că din partea Ministerul Economiei veţi găsi un partener de discuţie şi de găsire de soluţii împreună.

 

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania

►Şi noi ca bănci avem nevoie de firme puternice cu capital românesc. De exemplu, economia Turciei a crescut în deceniile trecute prin sprijinirea companiilor cu acţionariat majoritar local.

►Pentru o economie sunt importanţi investitorii străini, dar dezvoltarea capitalului autohton trebuie sprijinită. Achiziţia Volksbank de către Banca Transilvania este un exemplu de dezvoltare a capitalului local.

 

Constantin Stroe, preşedinte ACAROM

►Investiţiile străine directe au avut un rol esenţial în dezvoltarea României, dar capitalul privat românesc este la rândul lui extrem de important pentru că nu poate fi repatriat şi e folosit la nivel local, firmele având nevoie de susţinerea autorităţilor pentru a găsi surse de finanţare şi a fi competitive internaţional.

►Preluarea Dacia de către Renault a radiat dezvoltare în toată zona Argeşului şi din păcate mai puţin în alte judeţe vecine, cum mi-aş fi dorit.

►Doar 12% din cifra de afaceri totală pe sectorul auto aparţine companiilor cu capital românesc.

 

Cristian Soare, prefect, prefectura judeţului Argeş

►Autostrada Piteşti-Sibiu, care face parte din  coridorul IV Pan-European Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Nădlac, se va face, iar studiul de fezabilitate va fi gata până la finalul acestui an. Cele două tronsoane din capăt, Piteşti-Curtea de Argeş şi Sibiu-Câineni, vor fi realizate până în 2019, iar la finalul anului 2021 vom avea construită această autostradă, foarte importantă pentru noi toţi. Sunt convins că se va face şi este un semnal foarte bun.

►Sperăm ca până la finalul anului să reuşim o debirocratizare a instituţiilor statului, să eliminăm anumite documente, hârtii. Ştim foarte bine cât de greu este ca să obţineţi un aviz sau câte drumuri trebuie să parcurgeţi. Încercăm să scurtăm aceste etape.

 

Dumitru Grecu, proprietar, hotel Valea cu Peşti – Vidraru

►Noi suntem o firmă mică, activăm de circa 10 ani pe piaţă. Cifra de afaceri a crescut de nouă ori în patru ani, profitul ne-a crescut de cinci ori şi jumătate în această perioadă, iar numărul de angajaţi s-a majorat de patru ori. Productivitatea muncii s-a dublat. Hotelului Valea cu Peşti i s-a trecut pragul de peste 100.000 de turişti în patru ani, în condiţiile în care Transfăgărăşanul nu este deschis 7-8 luni pe an.

►Cred că CNADNR ar trebui să fie desfiinţat, nu este posibil să nu se facă ceva pentru ca acest drum să fie deschis tot timpul anului. S-ar dezvolta turismul în zonă şi atunci judeţul  Argeş n-ar mai fi dependent de Automobile Dacia. Noi ne chinuim foarte mult.

►Cred că se pot face lucruri frumoase, noi avem în curs o investiţie de 3 mil. euro. Suntem o firmă mică cu un activ total de 5 mil. euro şi 50 de angajaţi. Sunt multe firme mici care îşi aduc un aport deosebit la dezvoltarea României.

 

Ionuţ Moşteanu, consilier ministru, Ministerul Transporturilor

►Noi nu o să putem construi până în noiembrie ce nu s-a construit 15 ani, dar putem să aducem câteva schimbări de care vor beneficia cei care vor veni după noi.

►Printre măsurile luate în cadrul ministerului în cele trei luni se află şi trecerea organismului intermediar pentru gestionarea fondurilor europene în subordinea ministerului. Ordonanţa de Urgenţă a fost adoptată în decembrie, la finalul lunii sau luna viitoare va fi operaţională. Ministerul este uşor reoganizat, avem o organigramă nouă care a fost aprobată în HG şi a fost publicată în Monitorul Oficial.

►După reorganizarea ministerului, vorbim de reorganizarea companiilor.

 

Silviu Badea, director, Grupul Industrial Componente Piteşti (componente auto)

►Suntem un grup cu afaceri de 90 milioane de euro şi 2.500 de angajaţi. Locaţiile pe care le avem sunt în Piteşti, Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş. Una din marile probleme pe care le avem în prezent este legată de forţa de muncă din cauza faptului că nu mai există şcolile profesionale. Ne găsim în situaţia de a lucra cu echipe de oameni care au peste 50 de ani şi din urmă nu vine nimic. A trebuit să improvizăm noi şcoli profesionale şi să ne formăm matriţeri, mecanici, tehnici.

► Concurenţa noastră nu este reprezentată de celelalte firme româneşti din jur, ci de companii şi Ungaria, Cehia, Slovacia sau Turcia. Avem clienţi de pe marginea vestică a ţării din Arad, Oradea, însă noi pierdem din cauza infrastructurii şi a costurilor mai mari care vin de aici.

 

Andrei Dudoiu, director general adjunct, Banca Transilvania

►Diferenţele pe care le-am sesizat între firmele cu capital străin şi cele româneşti  se referă la număr de angajaţi, profit, indicatori mult mai buni în cazul firmelor cu capital autohton versus productivitate care este mult mai mare la firmele cu capital străin. Capitalul autohton generează profit şi plăteşte taxe, angajează oameni. Pe de altă parte, noi, cei cu capital autohton ar trebui să ne uităm la indicatorul de productivitate, şi cum reuşesc companiile străine să ajungă la acel grad de performanţe. Pe de altă parte, antreprenoriatul presupune adaptabilitate şi decizii rapide. Asta este o cale de a înfrânge competiţia străină.

►Recomandarea noastră este să puneţi investiţia în oameni pe primul plan. Ştiu că există multe curente de opinie şi chiar antreprenori care spun: dacă nu sunt eu, m-a furat X şi Y sau a luat decizii greşite. Sunt şi astfel de exemple, dar cred că dacă îţi atragi oameni de calitate, ar trebui să-i ţii motivaţi.

►Din discuţiile cu antreprenorii care lucrează în industrie, un mesaj pe care îl primim este că nu mai există şcoli profesionale şi aici s-ar crea un cadru pentru aceste şcoli profesionale, pentru industriaşi, capacitatea României de a face producţie şi de a exporta va fi mult mai productivă.

 

Dumitru Ştefan,director  general, compania de transport Romstyl Impex Târgovişte din judeţul Dâmboviţa

►Dezvoltarea companiei a avut loc ca urmare a participării la licitaţii şi adjudecarea unor contracte de transport. Facem transport de 20 de ani, iar în prezent pe drumurile din România avem peste 250 de autovehicule.

►Aprovizionăm peste 400 de benzinării ale tuturor companiilor petroliere. Nu putem să spunem că avem strategii, ci ne bazăm pe nişte contracte pe care le câştigăm la licitaţii.

►Din păcate, din punct de vedere legislativ nu stăm foarte bine. Vedem ce înseamnă drumurile publice, la fiecare metru parcurs avem câte un pericol. Nu avem parcări, iar dacă şoferul merge cu cinci minute mai mult decât este prevăzut pentru că nu găseşte loc de parcare, primeşte amendă. E ca un sport naţional.

►Factorul uman devine deja un vis. Investim în oameni, îi pregătim, dar după nu avem nicio siguranţă că rămân la noi, ci pleacă să lucreze în ţările din vest.

►Costul cu deteriorarea maşinilor este foarte mare. Un milion de kilometri parcurşi în vestul Europei înseamnă echivalentul a 200.000-250.000 de kilometri în România. Şi nu ne susţine nimeni aceste costuri suplimentare.

 

Florian Neagu, director adjunct, Direcţia de Stabilitate Financiară a BNR

► Din punctul de vedere al sistemului bancar, un capital românesc puternic şi sănătos este esenţial pentru că dacă ne uităm în portofoliul băncilor vedem că 70% din credite se duc către firme cu capital majoritar local.

►Dacă ne uităm la ultimii 20 de ani, cantitativ lucrurile arată bine. Avem o dublare a numărului de firme, la circa 600.000. Calitativ cred însă că mai este loc pentru îmbunătăţire.

►Dacă ne uităm câte firme sunt cu capitaluri proprii negative, constatăm că dacă prin’94 raportul era 10%, acum sunt la 50%, iar asta naşte o întrebare: dacă din activitatea ta generezi pierderi care ţi-au mâncat de mult capitalul, ce se întâmplă acolo şi cum ar putea autorităţile să ajute? Este o situaţie întâlnită şi la nivel naţional.

 

Cosmin Drăgoi, expert în fonduri europene, Finacon Group

►Mă văd săptămânal cu reprezentanţi ai fondurilor de investiţii care îmi spun toţi acelaşi lucru: avem bani mulţi, dar nu avem proiecte. Peste acest bazin de bani, mai adăugăm şi fondurile europene şi mai punem şi banii de la Comisia Europeană pentru IMM-uri. În acelaşi timp, mă întâlnesc cu companii şi îmi spun: avem proiecte, dar nu avem bani. Cum se poate în aceiaşi bani să ai şi banii, şi proiectele şi să nu se întâlnească aceste două părţi? Concluzia mea este că problema a fost lipsa de strategia şi planificare. Îmi pare rău să aud că multe companii nu au un plan pe termen scurt, mediu, chiar de lung nici nu vorbim. Nu au un plan despre cum vor să fie la anul, peste 5 ani, peste 10 ani.

 

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Serviciilor Private din România

►Avem nevoie de investiţii străine puternice care să aducă o valoare adăugată cât mai mare.

►Paradoxal în România, grupurile româneşti sunt discriminate faţă de grupurile cu capital străin, pentru că grupurile de firme locale nu pot fi consolidate, în timp ce legea contabilităţii le obligă să aibă bilanţ consolidat, iar ANAF-ul se duce şi controlează preţurile de transfer la firmele româneşti care nu pot să plece cu profitul în afară. Şi nu se duce la cei care pot exporta acest profit.

►Am susţinut constant ca ajutoarele de stat care se dau să fie date şi alocate astfel încât beneficiarii să le primească proporţional cu numărul de firme, valoarea adăugată, valoarea producţiei pe care o realizează în ţară.

►Anul trecut, au fost investiţi în România 71 mld. lei de către 22.000 de firme care au mai mult de 50 de angajaţi, conform INS. Din aceste investiţii, mediul privat, persoanele fizice, au investit numai anul trecut 40 mld. lei. Însă din aceste date este exclusă o categorie majoră şi anume micile afaceri care au mai puţin de 50 de angajaţi şi investesc în lucruri mici: uşa, compartimentarea etc. Investiţia minimă este de 5.000-10.000 de euro. Toate aceste companii de la 0 la 50 de angajaţi investesc şi ele.

 

Virgil Dumitru, preşedinte, Grupul Comesad Piteşti (construcţii, turism) şi preşedinte, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Argeş

►Capitalul străin pe foarte multe domenii a fost foarte bine venit când nu aveam experienţa necesară, dar consider că capitalul nostru românesc stă la baza economiei şi nu numai în România, ci în orice ţară, iar în acest moment foarte mulţi oameni de afaceri români sunt în cerc închis, într-o carapace. După 25 de ani foarte multe firme s-au capitalizat, s-au perfecţionat, şi-au adus tehmnologii şi facem faţă cu brio cu cea din afară. Avem oameni buni care s-au perfecţionat, dar în interiorul ţării nu suntem sprijiniţi faţă de firmele din afară şi am devenit subcontractori la unele proiecte.

 

Gheorghe Griguţă, manager general, Coniz Romarg

►Eu sunt optimist cu privire la dezvoltarea societăţii româneşti. Sunt nişte probleme care s-au mai rezolvat. Dar trebuie să fie o colaborare foarte strânsă între investitori, capitalul românesc, băncile care finanţează activitatea şi politicile guvernamentale.

 

Dumitru Becşenescu, preşedinte, grupul Antares Râmnicu Vâlcea (transport, turism)

►Am putut să văd diferenţa după ce am plecat şi m-am întors la o bancă între atitudinea pe care o au acestea faţă de mediul de business.

►Recent, Banca Transilvania ne-a finanţat o afacere nouă în România - prima staţie de gaz natural comprimat pentru vehicule, o investiţie la pachet cu 20 de autobuze pe gaz, care după patru luni este extrem de promiţătoare. Cifrele arată mai bine decât cele prognozate şi sunt foarte încrezător că putem dezvolta acest proiect în România, este vorba de o alternativă la carburanţii tradiţionali.

►Băncile ar trebui să înteleagă oportunitatea pentru că sunt anumite situaţii în care ritmul în care tu vrei să faci o investiţie nu este cel pe care banca îl are în evaluarea şi analiza acelei oportunităţi. Şi poate o apropiere mai mare din punct de vedere relaţional între încrederea pe care trebuie să o aibă banca în firmă şi pe care firma o are în bancă, şi o mai bună previzionare a paşilor pe care nu ştii niciodată cum vrei să-i faci, un parteneriat mai bine închegat.